Editura Basilica lansează două volume cu scrierile sfinților isihaşti Grigorie Palama și Simeon Noul Teolog

Editura Basilica a Patriarhiei Române lansează  joi volumele „Scrieri alese: cuvinte despre rugăciunea inimii, vederea lui Dumnezeu în lumină și despre îndumnezeirea omului” de Sfântul Grigorie Palama și „Imnele iubirii dumnezeiești” de Sfântul Simeon Noul Teolog.

Ambele volume fac parte din Seria Traduceri a Colecției „Dumitru Stăniloae – Opere complete”, și tratează implicațiile rugăciunii inimii și vederea lui Dumnezeu.

Evenimentul, moderat de Vasile Bănescu, va avea loc începând cu ora 18:30 la Biserica „Sfântul Gheorghe”- Vechi din București și îi va avea ca invitați pe Pr. Ștefan Buchiu și pe Dumitru Horia Ionescu, nepotul Părintelui Dumitru Stăniloae.

Cu această ocazie, Tipografia Cărților Bisericești va așeza un stand de carte, care va include toate titlurile semnate sau traduse de Pr. Dumitru Stăniloae și publicate până în prezent la Editurile Patriarhiei Române.

Biserica „Sfântul Gheorghe” – Vechi din București este situată pe Strada Sfânta Vineri, nr. 10A.

Foto credit: Ziarul Lumina

Sursa: Basilica.ro

Și, cunoscând stricăciunea și vremelinicia tuturor, lăsând cele de jos, vino sus, precum te chem, la Mine,
Dumnezeul tuturor și Mântuitorul, ca să trăiești cu adevărat în vecii vecilor și să te bucuri de bunătățile Mele.
 

Căci, precum Dumnezeu S-a născut, fără să Se schimbe, om în trup, și S-a făcut văzut de toți,
așa mă naște pe mine și mă face în chip negrăit duhovnicesc, dumnezeu, dar rămas om.

Dumnezeu Se odihnește în sfinți, dar și sfinții viețuiesc și se mișcă în Dumnezeu,
umblând în lumină ca pe pământ.

Dacă, deci, credința în Tine mântuiește pe cei deznădăjduiți,
iată, eu cred, mântuiește-mă, făcând să-mi strălucească lumina cea dumnezeiască!
Și arătându-Te, Stăpâne, luminează sufletul meu ținut în întuneric și în umbra morții.

Încetează, omule, tremură cel ce ești muritor prin fire
și înțelege că ai fost adus la existență nefiind;
și, ieșind din pântecele maicii,
ai văzut lumea adusă la existență înainte de tine.

Cine, odată ce a dobândit pe Hristos,
are nevoie de vreun alt bine al veacului acestuia?

Cine va putea, Stăpâne, să vorbească despre Tine?
Cei ce nu Te cunosc, greșesc, neștiind nimic,
iar cei ce Te cunosc prin credință
sunt stăpâniți de multă frică și-și ies din ei de teamă
și nu știu ce să spună, căci ești mai presus de minte.

Iar eu, iarăși, cel muritor și mic în lume,
privesc în mine întreg pe Făcătorul lumii,
și știu că nu voi muri, aflându-mă înăuntrul Vieții.