Mănăstirea Pissiota, din comuna Poienarii Burchi este ctitorită între anii 1928-1929 de către inginerul Nicolae Pissiota (1860-1940) şi soția sa Zoe Pissiota (1868-1940), pe moşia cumpărată de la familia generalului Gheorghe Angelescu (1850-1923), nume de rezonanță în istoria războiului de la 1877.
Satul Poienarii Burchi este atestat documentar la 21 septembrie 1594 pe fosta moşie Poeana a doamnei Stanca, soția Domnitorului Mihai Viteazul, satul fiind închinat de doamna Stanca, Mănăstirii Simonopetras de la Muntele Athos, în anul 1594.
Om de aleasă cultură, inginerul Nicolae Pissiota, de neam macedonean, născut în Grecia şi stabilit în Muntenia, dispunea de o mare avere, care i-a permis construirea unui schit pe aceste locuri. Schitul Pissiota cu hramul Naşterea Maicii Domnului a fost sfințit în anul 1928 în prezența unor înalți ierarhi şi slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române, a numeroşi monahi şi monahii, a ctitorilor şi a familiei lor, precum şi a multor credincioşi din comunele învecinate.
Destinația inițială a fost de schit pentru monahi, odată cu înălțarea bisericii au fost ridicate şi chilii, în timp însă ele încep să se deterioreze. În 1953 prin grija Patriarhului Justinian sunt reparate şi alături de ele se ridică o nouă clădire, pentru chilii şi ateliere, lucrare terminată în 1957. Schitul părăsit de monahi în timpul ruinării spațiilor de locuit din 1948 este populat cu monahii aduse de la Mănăstirea Viforâta; Pissiota va dăinui ca mănăstire de monahii până în 1962, când este desființată.
În anul 1993, după 31 de ani de părăsire şi ruinare, la inițiativa şi prin dăruirea stareței de vrednică pomenire, stavrofora Mihaela Novacovski, prin efortul întregii obşti de monahii, aduse de la Mănăstirea Ghighiu, dar şi cu ajutorul numeroşilor credincioşi s-au strâns fondurile necesare reconstruirii mănăstirii. În incintă s-a ridicat o nouă construcție de zid, în stil brâncovenesc pentru chilii şi o clădire pentru stăreție. Şi astfel mănăstirea şi-a reluat istoria, cu viață chinovitică.
Biserica mănăstirii este construită după planurile arhitectului Ioan Giurgea, a rezultat o îmbinare armonioasă între stilul renaşterii italiene şi elementele bizantine specifice bisericilor din Răsărit. La exterior zidurile sunt din cărămidă aparentă, netencuită. Are un pridvor închis, căruia i s-a adăugat ulterior un altul, mai mic şi două turle, una pe naos şi una mai înaltă, cu rol de clopotniță pe pronaos. Pictura a fost realizată de Costin Petrescu (1877-1954), cel care a pictat frescele la Ateneul Român sau Catedrala de la Alba Iulia şi de ucenicul acestuia, Gheorghe Eftimiu. Portretele ctitorilor şi ale Patriarhilor Miron Cristea şi Justinian Marina sunt realizate de pictorul Vasile Rudeanu, în 1956.
Iconostasul este sculptat în lemn de trandafir şi de cireş adus din Grecia, iar mobilierul este sculptat în lemn de stejar. Pardoseala este din marmură roşie de Carrara, sub fundația bisericii se afl ă criptele din marmură unde îşi dorm somnul de veci ctitorii şi familiile acestora.
Biserica are o colecție de icoane, candele de argint realizate în stil brâncovenesc, obiecte de cult, dar şi tipărituri vechi, trioade, penticostare, octoihuri.
În Mănăstirea Pissiota se află icoana Maicii Domnului cu Pruncul pictată pe lemn de stejar de către Gheorghe Eftimiu, ucenicul pictorului Costin Petrescu. Alături de ea alte odoare de preț, căutate de pelerini, sunt racla cu sfintele moaşte ale unor mari sfinți ai Bisericii Ortodoxe: Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Sfântul Teodor Stratilat, Sfântul Mucenic Trifon, Cuvioşii ucişi în Sinai şi Rait, precum şi racla cu veşmântul Cuvioasei Parascheva de la Iaşi.
Prin grija obștii, biserica cu toate odoarele ei au fost bine întreținute și creștinii care vin frecvent la mănăstire, cât și pelerinii s-au bucurat și s-au închinat cu evlavie.
În 2013, obștea mănăstirii a renovat stranele și a înlocuit toată mocheta cu una nouă.
În Mănăstirea Pissiota se îmbină armonios viața duhovnicească cu activitățile culturale şi sociale. Astfel, de-a lungul timpului aici au avut loc tedeum-uri în memoria poetului Mihai Eminescu, concerte omagiale George Enescu, concerte cu colinde şi cântări din bogatul tezaur al muzicii bizantine.
În plan social mănăstirea are în construcție Aşezământul socio-medical Sfântul Pantelimon, care va asigura asistență socială şi duhovnicească persoanelor în vârstă şi celor cu dizabilități, precum şi asistență medicală gratuită persoanelor sărace.
