În clopotnița Mănăstirii Antim, de peste 300 de ani se află o chilie care a fost locuită de-a lungul vremii de mai mulți viețuitori ai mănăstirii. Începând cu anul 1946 aici s-a mutat cunoscutul jurnalist Sandu Tudor -viitorul părinte Daniil-, care a intrat ca novice la Antim. Odată cu venirea sa, mai mulți intelectuali din capitală s-au apropiat de mănăstire, venind adesea la sfintele slujbe. Astfel s-a legat o prietenie frumoasă între oamenii Bisericii și oamenii de cultură. Cu toții

Colecția de artă a Patriarhiei Române este găzduită în chiliile din incinta Mănăstirii Antim încă din anul 1966, când, la inițiativa Patriarhului Justinian, a fost amenajat primul muzeu dedicat Sfântului Antim Ivireanul. În anul 2016, cu prilejul celebrării celor 300 de ani de la moartea martirică a marelui mitropolit al Țării Românești, la inițiativa și cu implicarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a purces la o mare restaurare a Mănăstirii Antim. Astfel, pe lângă primenirea bisericii mari și

Catedrala Patriarhală Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost construită în anul 1656 de către voievodul Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658), servind la început ca biserică de mănăstire, aceasta fiind sfințită în anul 1658 de către Patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești. Prima pictură murală a bisericii a fost executată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669), care a hotărât prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668 mutarea