Tururi virtuale

Clădirea care adăpostește astăzi muzeul Mănăstirii Cernica a fost construită în anul 1910, de starețul Visarion Ionescu, fiind folosită inițial ca spital al mănăstirii. Noua construcție a spitalului s-a ridicat pe locul uneia mai vechi, construită de Sfântul Ierarh Calinic în anul 1827. În anul 1922, clădirea este destinată tipografiei mănăstirii, iar din anul 1928, o parte din spațiile sunt destinate Seminarului Teologic. Atât tipografia mănăstirii, cât și Seminarul sunt desființate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În primii

Biserica Kretzulescu, ridicată între 1720 și 1722 de logofătul Iordache Kretzulescu și soția sa Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu, este unul dintre cele mai reprezentative monumente brâncovenești din București. Situată în centrul Capitalei, biserica impresionează prin proporțiile armonioase și fațada de cărămidă roșie aparentă. De-a lungul secolelor, monumentul a trecut prin numeroase încercări – de la cutremure și bombardamente, la amenințarea demolării în perioada comunistă – fiind salvat și restaurat cu mari eforturi, rămânând un simbol al rezistenței și al

În clopotnița Mănăstirii Antim, de peste 300 de ani se află o chilie care a fost locuită de-a lungul vremii de mai mulți viețuitori ai mănăstirii. Începând cu anul 1946 aici s-a mutat cunoscutul jurnalist Sandu Tudor -viitorul părinte Daniil-, care a intrat ca novice la Antim. Odată cu venirea sa, mai mulți intelectuali din capitală s-au apropiat de mănăstire, venind adesea la sfintele slujbe. Astfel s-a legat o prietenie frumoasă între oamenii Bisericii și oamenii de cultură. Cu toții

Colecția de artă a Patriarhiei Române este găzduită în chiliile din incinta Mănăstirii Antim încă din anul 1966, când, la inițiativa Patriarhului Justinian, a fost amenajat primul muzeu dedicat Sfântului Antim Ivireanul. În anul 2016, cu prilejul celebrării celor 300 de ani de la moartea martirică a marelui mitropolit al Țării Românești, la inițiativa și cu implicarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a purces la o mare restaurare a Mănăstirii Antim. Astfel, pe lângă primenirea bisericii mari și

Catedrala Patriarhală Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost construită în anul 1656 de către voievodul Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658), servind la început ca biserică de mănăstire, aceasta fiind sfințită în anul 1658 de către Patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești. Prima pictură murală a bisericii a fost executată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669), care a hotărât prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668 mutarea