Biserica-Mamă îi sprijină și îi încurajează pe fiii și fiicele ei duhovnicești din afara granițelor țării

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul Simpozionului Internațional de Teologie Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică (08-11 decembrie 2021, Palatul Patriarhiei din București):

Pastorația românilor de pretutindeni: Misiunea Bisericii-Mamă pentru poporul român 

Simpozionul Internațional de Teologie Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul Teologic-Educațional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al pastorației românilor din afara României.

Acest eveniment academic se desfășoară în perioada 08-11 decembrie 2021, la Palatul Patriarhiei din București și reunește reprezentanți ai instituțiilor de stat, ierarhi, preoți, profesori și specialiști din România și din afara granițelor țării.

Lucrările simpozionului sunt structurate în următoarele secțiuni:

1. Comunitățile de credincioși ortodocși români din vecinătatea granițelor țării: priorități pastorale și misionare;
2. Comunitățile românilor ortodocși aflate în diaspora: priorități pastorale și misionare;
3. Biserica – familia spirituală a românilor de pretutindeni azi (mijloace de comunicare și comuniune între România și diaspora română);
4. Educația și pastorația copiilor și tinerilor ortodocși în diaspora română;
5. Cooperare Stat-Biserică pentru comuniunea românilor de pretutindeni.

Despre o istorie a migrației românilor în afara hotarelor țării se poate vorbi de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Urmare schimbărilor survenite după Primul Război Mondial, precum și emigrărilor unor români ortodocși din Transilvania, Banat, Crișana și Bucovina în Statele Unite ale Americii și Canada, înainte de 1918, au luat ființă numeroase comunități ortodoxe românești în diferite țări ale lumii. În perioada interbelică (1918-1939), iar apoi, din cauza instaurării regimului comunist (6 martie 1945), foarte multe familii au părăsit România, stabilindu-se în alte părți ale lumii.

Însă, după căderea regimului comunist, în decembrie 1989, dar îndeosebi după anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, numărul românilor ortodocși din diaspora a crescut tot mai mult.

Ca urmare, grija pastorală și atenția specială manifestată de Patriarhia Română față de comunitățile ortodoxe românești din afara granițelor țării s-a concretizat prin înființarea de numeroase parohii și a unor eparhii noi, pentru a răspunde nevoilor spirituale multiple ale credincioșilor români ortodocși din Basarabia (Republica Moldova), Serbia, Bulgaria, Ungaria, Europa Centrală și de Nord, Europa Occidentală și Meridională, cele două Americi, Australia și Noua Zeelandă, precum și prin înființarea unor reprezentanțe (Ierusalim și Bruxelles) și comunități ortodoxe românești (Muntele Athos, Siria și Liban, Cipru, Turcia, Africa de Sud, Japonia, Croația, Slovenia, Emiratele Arabe Unite/Dubai).

În actualul context al fenomenului migrației la nivel global, Biserica Ortodoxă Română dezvoltă și intensifică în prezent misiunea și responsabilitatea ei pastorală față de românii ortodocși din afara României, pe care îi consideră fiii săi credincioși și parte integrantă a comuniunii ortodoxe românești de pretutindeni.

În acest sens, prin coresponsabilitatea tuturor ierarhilor Sfântului Sinod, și în mod special a ierarhilor ortodocși români care păstoresc clericii și credincioșii din afara granițelor României, Biserica Ortodoxă Română desfășoară o bogată lucrare pastorală, misionară, social-filantropică și culturală, în parohiile, mănăstirile, instituțiile culturale și instituțiile social-caritative ale comunităților ortodoxe românești aflate în vecinătatea României și în diaspora română.

Cunoscând numărul mare al românilor aflați în afara României (estimat în prezent la aproape zece milioane, și anume șase milioane de români care trăiesc în comunitățile istorice sau tradiționale din țările aflate în vecinătatea României și patru milioane de români care trăiesc în comunitățile bisericești din diaspora), Patriarhia Română sprijină eforturile românilor ortodocși stabiliți temporar sau definitiv în străinătate, pentru păstrarea identității lor religioase, etnice, lingvistice și culturale.

În acest sens, Biserica-Mamă îi sprijină și îi încurajează pe fiii și fiicele ei duhovnicești din afara granițelor țării și înțelege greutățile cu care aceștia se confruntă în lupta lor pentru a-și asigura un viitor mai bun.

Totodată, însă, acești credincioși ortodocși români trăiesc, de multe ori, în societăți din ce în ce mai secularizate și individualiste, fiind priviți adesea cu răceală sau suspiciune, fapt care nu le insuflă un sentiment de pace și mulțumire sufletească.

De aceea, participarea lor la viața liturgică a parohiei, precum și la evenimentele culturale și acțiunile social-filantropice organizate de parohiile din diaspora română, constituie o binefacere și o bucurie deosebită.

Prin activitățile parohiei se mărturisește credința ortodoxă, se transmit tradițiile românești și se cultivă limba română, toate acestea contribuind la păstrarea identității eclesiale, culturale și etnice a românilor din afara României.

În același timp, promovarea identității românești ortodoxe asigură o integrare socială în țările gazdă fără asimilare culturală și fără deznaționalizare.

Sperăm într-o conviețuire armonioasă a migranților români cu cetățenii din țările de adopție, mai ales acum când, în multe locuri din lume, criza medicală, morală, spirituală și economică se manifestă și prin tensiuni sociale care pot degenera în conflicte interetnice și interreligioase.

Mulți dintre românii care trăiesc departe de România doresc să rămână permanent în legătură cu cei dragi rămași acasă, pentru ca distanțele geografice mari să nu producă îndepărtare sufletească sau înstrăinare spirituală a unora față de alții.

Aceștia doresc să păstreze unitatea familiei, constituită din bărbat, femeie și copii, deoarece familia binecuvântată de Dumnezeu reprezintă spațiul intim cel mai de preț în care se exprimă iubirea conjugală, dar și dragostea părintească, filială și frățească.

Prin urmare, sporirea comuniunii spirituale și conlucrarea fraternă între românii care muncesc sau studiază în afara României și cei dragi rămași în țară este o necesitate.

De asemenea, este foarte necesară educarea tinerei generații în duhul iubirii de Dumnezeu, de Biserică și de neam și cultivarea virtuților esențiale în sufletul copiilor și al tinerilor, precum: dragostea și compasiunea, solidaritatea cu oamenii aflați în dificultate, blândețea, sinceritatea, curajul și încrederea.

Prin Hotărârea Sfântului Sinod din 25 februarie 2009, prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost dedicată migranților români, ca semn al permanentei griji pastorale a Bisericii Ortodoxe Române față de românii stabiliți definitiv sau temporar în străinătate.

Biserica Ortodoxă Română, ca o mamă spirituală care nu-și abandonează niciodată fiii, prin vrednicii ierarhi și preoți misionari în diaspora, le va fi în continuare alături, susținându-i atât prin rugăciunile ei permanente, cât și prin activitățile ei concrete pastorale, social-filantropice și culturale.

Felicităm pe organizatori și binecuvântăm pe toți participanții la Simpozionul Internațional de Teologie Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică, având speranța că acest eveniment academic va contribui la păstrarea și cultivarea unității românești, spre slava Preasfintei Treimi, demnitatea poporului român și bucuria românilor de pretutindeni.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Sursa: Basilica.ro