Biserica Ortodoxă Română a canonizat 152 de sfinți | Patriarhul explică ce înseamnă canonizarea

O sută cinzeci și doi de sfinți români sunt rugători pentru noi în ceruri, înaintea lui Dumnezeu. Au fost canonizați de Biserica noastră într-un răstimp de șaptezeci de ani. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat, în Duminica Sfinților Români, ce presupune procesul de canonizare.

„Majoritatea sfinților pe care îi cunoaștem au fost mai întâi cinstiți de popor care a simțit lucrarea harului Dumnezeiesc, iar Biserica a confirmat această sfințenie pe care Dumnezeu a dăruit-o sfinților și pe care poporul a simțit-o duhovnicește. Deci, Biserica nu dăruiește sfințenia, ci sfințenia vine de la Dumnezeu prin Biserică, dar și prin multele nevoințe ale sfinților. Biserica constată și proclamă sfințenia, adică în limbajul teologic, Biserica este cea care canonizează sfinți”, a spus Patriarhul duminică, în cuvântul rostit la hramul Salonului Sfinților Români din Reședința Patriarhală.

Ce înseamnă „a canoniza”?

Patriarhul Daniel a explicat că, în limba greacă, cuvântul canon înseamnă măsură. „Deci, când Biserica a canonizat pe unele persoane, înseamnă că le-a considerat măsură sau model de viețuire creștină”, a subliniat Preafericirea Sa.

„Canonizarea înseamnă că o persoană a avut o dreaptă credință și o dreaptă viețuire și a fost considerat drept model de viețuire sfântă care poate fi urmat și de alții. Deci, canonizarea înseamnă că Biserica s-a convins de faptul că o persoană a avut dreaptă credință și dreaptă viețuire și a fost bineplăcută lui Dumnezeu și a luminat prin viețuirea sa pe semenii săi cei din jur. În limba greacă, acest act nu se numește canonizare, ci proclamare a sfințeniei”.

Practic, a spus Patriarhul României, Biserica constată sfințenia unor oameni și o mărturisește, o face cunoscut în mod public.

„În Biserica Ortodoxă Română canonizarea este un act de hotărâre a Sfântului Sinod, iar proclamarea canonizării sau anunțarea în public, în mod solemn, a acestei canonizări se face într-un cadru liturgic, la mijlocul sau sfârșitul liturghiei. Această proclamare înseamnă că se aduce la cunoștința clerului și credincioșilor actul canonizării printr-un Tomos de canonizare al Sfântului Sinod”.

84 de canonizări

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat că din anul 1950 până în anul 2020, Biserica Ortodoxă Română „a avut binecuvântarea deosebită de la Dumnezeu ca să poată canoniza și proclama canonizarea mai multor sfinți”.

„Se constată că în acest răstimp au avut loc 84 de canonizări și au fost proclamată sfințenia a 152 de sfinți. Deci, în calendarul Bisericii noastre avem 152 de sfinți români. În fiecare lună sunt pomeniți 1-2 sau mai mulți sfinți români”.

Sfinții români se împart în două categorii mari: cei din secolele 3-6, numiți protoromâni, și cei din secolele 9-20. Sfinții din vechime, din secolele 3-6, sunt 76 la număr, iar din secolul 9 până în secolul 20 avem tot 76 de sfinți, a spus Preafericirea Sa.

„Trebuie să reținem, însă, că cei mai mulți sfinți protoromâni și români sunt sfinți mucenici. 84 dintre sfinți sunt mucenici, aici fiind incluși și cei 26 români mucenici din Goția, prăznuiți la 26 martie. De asemenea, din cei 152 de sfinți, a doua categorie numeroasă este cea a sfinților cuvioși, avem 38 de sfinți cuvioși. Desigur, avem și alte categorii, și anume 25 de sfinți ierarhi”.

Sfinți cunoscuți și necunoscuți de oameni

Preafericirea Sa a explicat că în această duminică, instituită de Sfântul Sinod în anul 1992, „îi pomenim într-o comuniune deplină pe toți sfinții români cunoscuți și necunoscuți, cei trecuți în calendar sau în sinaxar și cei încă necanonizați sau necunoscuți de oameni, dar cunoscuți de Dumnezeu”.

„Există o mulțime de sfinți cunoscuți doar de Dumnezeu și pe care El îi descoperă atunci când vrea El și cum vrea El. S-a văzut că în istoria Bisericii Ortodoxe Universale unii sfinți au fost proclamați, ca atare, la câțiva ani de la trecerea lor la viața veșnică, iar alții au fost descoperiți mai târziu și au fost trecuți în calendar după 500 de ani de la trecerea în veșnicie. Este o mare taină cum Dumnezeu descoperă sfințenia oamenilor plăcuți Lui care au împlinit în viața lor voia lui Dumnezeu”.

Cine sunt sfinții necunoscuți de oameni?

„Sunt sfinții care au arătat dreapta credință, dreapta viețuire și în mod deosebit, sfinții aceștia sunt cei care au făcut roditoare Evanghelia lui Hristos în viața poporului român (…) Avem, de asemenea, o mulțime de cuvioși care au trăit în sihăstrii, în mănăstiri ascunse în munți, în peșteri, în locuri în care au postit și s-au rugat mult. Avem sfinți ierarhi, preoți și diaconi mărturisitiori ai lui Hristos, avem sfinți duhovnici care au întărit în credință poporul, sfinți voievozi care au apărat credința în fața popoarelor migratoare, au zidit lăcașuri sfinte, avem o mulțime de soldați cu credință dreaptă și viețuire curată care s-au jertfit pentru a apărat patria și credința creștină pe aceste plaiuri”, a spus Preafericirea Sa.

„Avem o mulțime de mame și tați care cu crescut copii în credință și i-au educat să păstreze porunca iubirii față de Dumnezeu și aproapele, o mulțime de oameni milostivi care au zidit  biserici, au ajutat pe cei săraci, au dezvoltat operă socială, o mulțime de învățători drept credincioși care au luminat poporul printr-o educație creștină aleasă. Toate aceste categorii de oameni harnici, credincioși și darnici sunt pomenite astăzi în Duminica Sfinților Români”.

Salonul Sfinților Români se află la intrarea în Reședința Patriarhală. A fost consolidat și restaurat în perioada 2015-2016, fiind înlocuită pictura veche, din cauza degradării ei iremediabile, cu pictură în tehnica mozaic, având o tematică nouă: Sfinții Români canonizați în ultimele decenii. A fost sfințit în data de 21 mai 2016.

Foto credit: Ziarul Lumina

Sursa: Basilica.ro