Iertarea este prima condiție la intrarea în Post

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a afirmat duminică, 14 martie 2021, că iertarea greșelilor semenilor este „cea dintâi condiție pentru a intra în acest urcuș interior spre Înviere, care este Postul Sfintelor Paști”.

Iertarea

Evanghelia din Duminica Izgonirii lui Adam din Rai arată că iertarea semenilor noștri este „esențială”, pentru ca și noi să primim iertare de la Dumnezeu. „Prin iertare ne smerim. Răstignim propriul egoism, iertăm greșelile celor din jurul nostru și intrăm în starea de pace și de comuniune cu semenii noștri, inclusiv cu cei care ne-au greșit cândva”, a subliniat Patriarhul României.

Conform Preafericirii Sale, iertarea „ne face liberi”.

Iertarea presupune „o eliberare de o stare egoistă, de ostilitate față de semeni și intrarea într-o stare de comuniune, de depășire a unor conflicte din trecut; ne face liberi pentru a ne ruga mai mult lui Dumnezeu și mai ales pentru a rosti rugăciunea Tatăl Nostru”.

„Iertarea este și o stare de comuniune care ne ajută să fim mai receptivi față de cei din jur și mai milostivi. Când iertăm greșelile celor care ne-au supărat, atunci ne asemănăm cu Dumnezeu Cel milostiv și iertător”, a spus conducătorul Bisericii Ortodoxe Române în cuvântul rostit la Paraclisul Reședinței Patriarhale.

Postul

Părintele Patriarh a explicat rolul și esența postului.

„Nu postim ca să ne laude oamenii, ci postim tainic, discret, nu pentru a fi remarcați în societate, ci pentru a aduce mulțumire lui Dumnezeu, recunoștință pentru darul vieții și a exprima și dorința de a ne sfinți viața prin rugăciune, prin relație tainică cu Dumnezeu, Care vede pe ascuns iubirea noastră față de El și prin aceasta noi ne sfințim viața, întrucât tainic ne punem în legătură prin post și rugăciune cu Dumnezeu cel Unul Sfânt”.

„Postul este o jertfă spirituală, este o dăruire de sine sau o ofrandă adusă lui Dumnezeu, ca recunoștință pentru darul vieții și ca dorință de sfințire a vieții, iar această dăruire de sine arată că omul care postește și se roagă prețuiește mai mult pe Dăruitor, pe Dumnezeu, decât darurile materiale pe care le primește de la El. Iubim mai întâi pe Dumnezeu, Dăruitorul vieții și al tuturor darurilor materiale și spirituale, și în al doilea rând ne bucurăm de darurile limitate și trecătoare materiale”.

„Postul este o schimbare, ca trecere de la patima lăcomiei de cele materiale, la virtutea dărniciei. De aceea, în timpul postului noi transformăm foamea și setea fizică, în foame și sete de Dumnezeu. Dacă postim, dar nu ne rugăm, nu dobândim nici bucurie, nici lumină în suflet. Dar dacă unim postul cu rugăciunea, transformăm foamea fizică, în foame de Dumnezeu, transformăm setea fizică în sete de Dumnezeu”.

Așa se explică de ce unii Părinți din pustie, dar mai întâi Mântuitorul Iisus Hristos a postit 40 de zile și 40 de nopți. În locul hranei materiale, a înmulțit hrana spirituală, care este rugăciunea, adică legătura directă a omului cu Dumnezeu, a adăugat Patriarhul.

”Postul, mijloc de sfințire a vieții

În timpul postului, reducem mâncarea materială, dar sporim hrana spirituală. „Citim mai multe cărți duhovnicești – mai ales Sfânta Scriptură – , ascultăm slujbele Bisericii cu atenție, ne spovedim mai des, ne împărtășim din Sfânta Euharistie mai des și, astfel, așa cum spunea Sfântul Vasile cel Mare, prin post slăbim trupește, dar sporim duhovnicește”.

Postul este un mijloc de sfințire a vieții, de înnoire și de luminare, precum și de acumulare de comori duhovnicești: „Această adunare de comori duhovnicești înseamnă că în timpul postului adunăm multă lumină în suflet prin rugăciune, prin participarea la sfintele slujbe, prin convorbiri duhovnicești, prin lecturi duhovnicești și în mod deosebit prin spovedanie mai deasă și împărtășire euharistică mai deasă”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a explicat de unde provine numele acestei duminici, acela de a Izgonirii lui Adam din Rai, precizând că Adam a fost izgonit din Rai pentru trei mari greșeli:

• Nu a ascultat de Dumnezeu;
• Nu a postit, adică nu s-a înfrânat;
• Nu s-a pocăit, adică nu și-a recunoscut greșeala și nici nu a cerut iertare.

În încheierea cuvântului, Patriarhul Daniel a spus că Postul de 40 de zile al Sfintelor Paști este o participare la postul Mântuitorului Iisus Hristos și în același timp este o școală de sfințenie, de curățire, de luminare, de schimbare a vieții păcătoase în viață virtuoasă, plină de lumina iubirii față de Dumnezeu, prin rugăciune, și față de semeni, prin fapte bune.

Începând de luni, 15 martie 2021, intrăm în Postul Sfintelor Paști care durează 6 săptămâni și la care se adaugă Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Foto credit: arhiva Basilica.ro

Sursa: Basilica.ro