Patriarhul Daniel: Înaintemergătorul, rod al rugăciunilor părinților și parte din planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii

Părintele Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul la Altarul de vară al Reședinței Patriarhale, care îl are ca ocrotitor pe Înaintemergătorul Domnului. În omilia sa, el a subliniat că sfântul, al cărui nume înseamnă „Dumnezeu a avut milă”, a fost un dar de sus, un răspuns la rugăciunile părinților.

Fiecare persoană care se zămislește este parte din istoria lumii și din planul lui Dumnezeu de a lucra binele prin om. Este una dintre învățăturile care se desprind din predica Părintelui Patriarh Daniel la sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.

Nașterea lui a fost prevestită de prorocii Isaia și Maleahi și anunțată tatălui său, preotul Zaharia, de Arhanghelul Gavriil. Patriarhul a subliniat:

„Aceasta arată că Sfântul Ioan Botezătorul face parte dintr-un plan a lui Dumnezeu de mântuire a lumii.”

Îngerul i-a vestit tatălui despre copil că nu va bea băutură amețitoare, adică va fi un om al înfrânării și rugăciunii, și că va întoarce inimile părinților spre copii.

„Nu a zis că va întoarce inimile copiilor spre părinți, ci inimile părinților spre copii”, a subliniat Patriarhul Daniel, „ceea ce Sfinții Părinți ai Bisericii au văzut ca pe o profeție, și anume că noua generație, care se va numi Noul Israel, adică Biserica, va fi cea care va chema pe mulți iudei la pocăință și la credința în Iisus Hristos”.

Cele două lucrări ale Înaintemergătorului

Pruncul a fost verișor cu Mântuitorul și a fost prigonit împreună cu El încă din copilărie. A fost vizat de porunca lui Irod de a ucide cei 40.000 de prunci, în încercarea de a-L ucide pe Hristos, „Împăratul Iudeilor”. Cei care căutau copilul l-au omorât pe tatăl lui, preotul Zaharia, iar pruncul și mama lui, Sfânta Elisabeta, au trăit ascunși în pustie. După moartea mamei, sfântul a ieșit la propovăduire.

„Înaintemergătorul Domnului este lucrător al voii Domnului de a-L face cunoscut pe Iisus și de a mărturisi dumnezeirea Lui. De aceea, el este numit de Mântuitorul Iisus Hristos ca fiind cel mai mare om născut din femeie și este cinstit de Biserică într-un mod deosebit”, a spus Patriarhul României.

Ocrotitor al monahilor și părinților care-și doresc copii

„Ceea ce însă noi reținem astăzi în mod deosebit este în primul rând faptul că Sfântul Ioan Botezătorul este rod ale rugăciunilor părinților săi înaintați în vârstă. El este un dar al lui Dumnezeu pentru multele rugăciuni ale părinților. De aceea El este mare ajutător părinților celor care doresc să aibă copii și nu au”, a mai adăugat Preafericitul Daniel.

Prin învățăturile lui, s-a dovedit îndreptător al vieții oamenilor și al vieții sociale. Totodată, „Sfântul Ioan Botezătorul, rod al rugăciunilor, născut din părinți înaintați în vârstă, este și el un om al rugăciunii, al postului, al smereniei, al vieții duhovnicești. De aceea el a fost, ca și Sfântul Ilie, considerat un înaintemergător al monahilor al asceților, al nevoitorilor în pustie, al rugătorilor monahi”.

Două mari prorocii ale Sfântului Ioan Botezătorul

Pe lângă lucrările de a-L face oamenilor cunoscut pe Hristos și de a-I mărturisi dumnezeirea, Înaintemergătorul a mai făcut și două importante prorocii, a spus Părintele Patriarh:

„A prorocit că va veni Mesia, care va boteza pe oameni cu Duh Sfânt și cu foc. Această profeție s-a împlinit la Pogorârea Duhului Sfânt în chip de limbi de foc. Deci el a profețit venirea Duhului Sfânt peste Apostoli”.

„Și a mai profețit zicând: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce care ridică păcatul lumii» (Ioan 1, 29). Fiindcă mielul adus jertfă la Templu pentru păcatele oamenilor era mielul Pascal, „prin aceasta, Sfântul Ioan a profețit că Jertfa lui Iisus va avea loc la Sărbătoarea Paștilor iudeilor”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Sfântul Apostol Pavel spune: «Hristos, Paștele nostru, s-a jertfit pentru noi»… Deci mielul Pascal era o preînchipuire a Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos, Care, înainte de Paștele iudaic, a instituit Paștele creștin, adică Sfânta Euharistie, în Sfânta și Marea Joi”, a menționat patriarhul, adăugând că, în Joia Mare, Hristos a instituit Paștele nou, care este Sfânta Euharistie.

„De aceea, El este numit în Liturghier «Hristos, Paștele nostru, S-a jertfit pentru noi»” – jertfă prin care a făcut ascultare până la moarte de voia Tatălui, „îndreptând și vindecând astfel pe om de păcatul neascultării protopărinților Adam și Eva”, a mai spus Patriarhul Daniel.

Românii din Valea Timocului, urmașii daco-romanilor creștinați de Sf. Niceta

În încheierea omiliei , el a vorbit și despre Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana, „episcop, apostol și creștinător al străbunilor noștri daco-romani din părțile Daciei Mediterranea” (la sudul Dunării). Sfântul Niceta ne-a lăsat mai multe cântări în limba latină, dintre care cea mai cunoscută este Te Deum laudamus, „Pe Tine, Dumnezeule, te lăudăm”, care se cântă și astăzi.

Părintele Patriarh a mai precizat că românii ortodocși din Valea Timocului sunt urmașii daco-romanilor creștinați în secolele III-IV și păstoriți de Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana. Sârbii au venit în secolul al VII-lea pe teritoriul actual al Serbiei și s-au creștinat în secolul al IX-lea, a menționat Părintele Patriarh.

Foto credit: Ziarul Lumina / Arhid. Ștefan Sfarghie

Sursa: Basilica.ro