Mesajul Patriarhului Daniel: Biserica Ortodoxă Română a îndeplinit un rol de seamă în obținerea independenței naționale

În obținerea independenței naționale, „Biserica Ortodoxă Română a îndeplinit un rol de seamă prin slujitorii sfintelor altare, prin viețuitorii din mănăstiri și prin credincioșii săi mireni”, a transmis marți Părintele Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa amintește contribuția Bisericii la lupta pentru câștigarea independenței de stat, precum și dorința, exprimată de Mihai Eminescu și Ioan Slavici imediat după acest moment, de a construi o Catedrală Națională „ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru dobândirea Independenței României, adică un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național”.

Text integral:

Independența națională – simbol al demnității poporului român

Aniversăm anul acesta împlinirea a 145 de ani de la proclamarea Independenței României (10 mai 1877). În desfășurarea evenimentelor legate de acest act măreț al istoriei noastre, alături de Domnitorul Carol I, de oamenii politici ai timpului și de armata țării, Biserica Ortodoxă Română a îndeplinit un rol de seamă prin slujitorii sfintelor altare, prin viețuitorii din mănăstiri și prin credincioșii săi mireni.

La apelul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sute de călugări și călugărițe s-au angajat voluntari în armata română, în calitate de infirmieri sau brancardieri.

Ierarhii Bisericii noastre au susținut financiar Crucea Roșie Română, aflată la început de drum. În toate eparhiile au fost formate comitete de preoți care se ocupau cu strângerea de ajutoare (bani, îmbrăcăminte, alimente) pentru susținerea armatei, a văduvelor și orfanilor de război[1].

Biserica Ortodoxă Română a avut un rol important în susținerea soldaților români, cărora preoții militari le-au insuflat curajul și bărbăția, întărindu-le încrederea în victorie și în dreptatea cauzei pentru care luptau. Trupele române au fost însoțite pe câmpurile de luptă, la Grivița, Plevna, Rahova, Smârdan și Vidin, de preoți ortodocși încadrați în serviciul religios al armatei, iar o parte dintre ei și-au dat viața în chip eroic pe câmpurile de luptă. Meritele deosebite ale clerului român în Războiul de Independență au fost recunoscute și apreciate. Cei care au supraviețuit războiului au fost decorați cu medalii – „Virtutea militară“, „Serviciul credincios“ – sau au primit ordinul „Steaua României“ în diferite grade.

După încheierea războiului, pentru susținerea orfanilor de război, Biserica Ortodoxă Română a organizat, în mănăstiri, orfelinate și școli pentru copii, precum și bolnițe (infirmerii) pentru invalizi.

După încheierea Războiului de Independență, poetul Mihai Eminescu și scriitorul Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei catedrale naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru dobândirea Independenței României, adică un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național[2].

Astăzi, toți cetățenii României avem datoria să păstrăm și să cultivăm darul sfânt al independenței naționale ca fiind un act de dreptate și un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești și cu multe eforturi spirituale și materiale, spre binele României și bucuria românilor de pretutindeni.

La mulți ani, România!

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

NOTE

[1] Preot Prof. Dr. MIRCEA PĂCURARIU, „Istoria Bisericii Ortodoxe Române”, vol. 3, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 339.

[2] Nicolae Șt. Noica, „Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal”, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2011, p. 51.

Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Sursa: Basilica.ro