Mesajul Patriarhului Daniel la înmormântarea Pr. Andrei Pavel: Un bun slujitor, dând dovadă de seriozitate și devotament

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj de condoleanțe duminică, la slujba de înmormântare a Părintelui Andrei Pavel, fost preot paroh al Parohiei Sfântul Ierarh Nicolae din Provița de Jos, județul Prahova.

„Părintele Andrei Pavel a fost un bun slujitor, dând dovadă de multă seriozitate și devotament în misiunea sa clericală. S-a bucurat de respectul și aprecierea credincioșilor pe care i-a păstorit cu statornicie aproximativ 44 de ani”, a transmis Preafericirea Sa.

„În aceste momente de grea încercare, ne amintim cuvintele Sfântului Apostol Pavel: Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârșit, credința am păzit (II Timotei 4, 7), cuvinte care oglindesc viața și slujirea Părintelui Andrei.”

Preotul Andrei Pavel (1945-2025), slujitor harnic și statornic în parohie

Cu profundă durere în suflet, dar cu nădejdea nestrămutată în învierea morților și viața veacului ce va să fie, am aflat de trecerea din această viață, în ziua de joi, 9 octombrie 2025, a Părintelui Andrei Pavel, fost preot paroh al Parohiei Sfântul Ierarh Nicolae din localitatea Provița de Jos, Protoieria Câmpina, după o slujire îndelungată și rodnică de aproape 44 de ani.

Părintele Andrei Pavel s-a născut la data de 28 februarie 1945, în satul Provița de Sus, în familia binecredincioasei Maria Pavel, casnică, crescând într-un mediu modest, dar plin de credință și evlavie. După absolvirea școlii primare și gimnaziale din comuna natală, a urmat cursurile Seminarului Teologic și apoi ale Institutului Teologic de Grad Universitar din București, pe care le-a absolvit în anul 1970, dovedind dragoste pentru studiu și râvnă pentru slujirea Bisericii. În perioada studenției, s-a distins ca dirijor al Coralei „Nicolae Lungu”, arătând încă de atunci sensibilitatea sa pentru frumusețea cultului ortodox.

În anul 1969, Părintele Andrei Pavel a întemeiat o frumoasă familie alături de tânăra Eugenia Stoicea, de profesie economist. Dumnezeu a binecuvântat familia lor prin înfierea unui fiu, Ștefan, născut la 7 septembrie 1985, în prezent administrator de firmă.

După absolvirea studiilor teologice, în perioada iulie 1970 – iunie 1971, a fost cântăreț la biserica Sfântul Ilie – Rahova din București, pregătindu-se astfel pentru misiunea slujirii preoțești. A fost hirotonit diacon în ziua de 13 iunie 1971, în biserica Mănăstirii Antim din București, de către Înaltpreasfințitul Părinte Antonie Pămădeală, pe atunci Episcop-vicar patriarhal, cu titulatura de Ploieșteanul, iar apoi, la data de 20 iunie 1971, a fost hirotonit preot în Catedrala Patriarhală, de către Preasfințitul Părinte Antim Nica Târgovișteanul, Episcop-vicar patriarhal, pe seama Parohiei Provița de Jos.

Încadrat în postul de preot paroh la data de 1 iunie 1971, Părintele Andrei a slujit la această parohie cu statornicie și devotament timp de aproape 44 de ani, până la data de 1 aprilie 2015, când a fost pensionat pentru limită de vârstă. În toate aceste decenii de slujire neîntreruptă, s-a dovedit a fi un adevărat păstor de suflete, bucurându-se de respectul și aprecierea credincioșilor pe care i-a călăuzit cu răbdare și iubire.

Pe parcursul celor patru decenii și jumătate de slujire, Părintele Andrei Pavel s-a remarcat printr-o activitate pastoral-misionară rodnică, fiind totodată un preot gospodar, implicat în numeroase lucrări administrativ-gospodărești pentru înfrumusețarea și consolidarea lăcașului de cult. În anul 1973, a restaurat Monumentul Eroilor din curtea bisericii parohiale, construit inițial de Mitache Georgescu în anul 1924, aducând astfel un omagiu eroilor neamului și păstrând vie memoria comunității.

În anul 1974, arătând grijă pentru nevoile viitoare ale parohiei, a cumpărat un teren de 2.500 de metri pătrați pentru extinderea cimitirului parohial, asigurând un spațiu de odihnă veșnică demn pentru credincioși. Anul următor, în 1975, a dobândit casa parohială de la familia Ion Staicu, pe care a reabilitat-o și în care a locuit până la pensionare, demonstrând spiritul său organizatoric și preocuparea pentru bunurile bisericești.

Încercarea cea mai mare a venit după cutremurul devastator din anul 1977, când biserica parohială a fost afectată în proporție de 66%. Cu credință nezdruncinată și perseverență, Părintele Andrei a început lucrările de reconstrucție în anul 1978, finalizându-le la exterior în 1983 și la interior în 1986. Această perioadă de șapte ani de eforturi susținute a fost o mărturie vie a devotamentului său față de lăcașul sfânt și față de comunitatea sa.

În anul 1998, s-au demarat lucrările de refacere a picturii murale, sub îndrumarea pictorului Ștefan Manolache, decedat în anul 2005. Cu răbdare și stăruință, Părintele Andrei Pavel a purtat această grijă până la finalizarea picturii în anul 2014, de către pictorul Georgeta Ciurumelea. Pentru această realizare de excepțională valoare artistică și duhovnicească, i-a fost acordată Distincția de vrednicie cu chipul Maicii Domnului în anul 2015.

Printre celelalte împliniri ale Părintelui Andrei se numără: construirea cancelariei parohiale și a clopotniței, edificarea veșmântarului ca anexă la Sfântul Altar și tencuirea turlelor, montarea încălzirii centrale pe gaze, a sistemului de alarmă și de sonorizare, acoperirea bisericii cu tablă galvanizată și pardosirea acesteia cu granit. Toate aceste lucrări au transformat lăcașul de cult într-un cămin duhovnicesc demn și binecuvântat.

Pentru slujirea sa statornică și lucrările săvârșite, Părintele Andrei a primit rangul de iconom – stavrofor în data de 5 decembrie 2014, cu ocazia resfințirii bisericii parohiale de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. De asemenea, la data de 1 aprilie 2015, când s-a pensionat pentru limită de vârstă, i-a fost conferit Ordinul Sanctus Stephanus Magnus, în semn de apreciere pentru statornicie și activitate deosebită la parohie.

Dincolo de slujirea sa parohială, Părintele Andrei a îndeplinit ascultarea de secretar la conferințele administrative organizate de Protoieria Câmpina timp de 17 ani, demonstrând spirit de colaborare și răspundere față de viața bisericească. După Revoluția din 1989, a fost profesor de Religie la Școala Gimnazială din comuna Provița de Jos timp de 18 ani, contribuind la formarea religioasă și morală a generațiilor tinere.

Părintele Andrei Pavel a fost un bun slujitor, dând dovadă de multă seriozitate și devotament în misiunea sa clericală. S-a bucurat de respectul și aprecierea credincioșilor pe care i-a păstorit cu statornicie aproximativ 44 de ani.

În aceste momente de grea încercare, ne amintim cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârșit, credința am păzit” (II Timotei 4, 7), cuvinte care oglindesc viața și slujirea Părintelui Andrei. Adresăm familiei îndoliate, soției sale Eugenia, fiului său Ștefan și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit pe Părintele Andrei Pavel, un gând părintesc de mângâiere, rugându-ne lui Dumnezeu să-i așeze sufletul în ceata slujitorilor Săi din ceruri, în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi.

Veșnica lui pomenire, din neam în neam!

Cu părintești condoleanțe și binecuvântări pentru cei îndoliați,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române