Patriarhul României: Milostenia transformă averea pământească în comoară cerească

Prin virtutea milosteniei fiecare dintre noi are puterea de a transforma resursele materiale pe care le deține în comori cerești, a explicat Părintele Patriarh Daniel în omilia duminicală.

El a precizat că această virtute este o cale către Împărăția lui Dumnezeu, o modalitate prin care ne putem elibera modul nostru de existență posesiv îndreptat cu precădere spre cele materiale.

„Numai prin dărnicie și milostenie averile materiale trecătoare pot deveni comori spirituale veșnice. Dumnezeu dorește ca omul să adune comori spirituale în Ceruri, nu comori materiale pe pământ. Iisus îi spune dregătorului bogat vinde toate câte ai și le împarte săracilor și vei avea comoară în Ceruri, și anume comoara milosteniei sau a faptelor bune”, a spus Preafericirea Sa în cuvântul adresat la Paraclisul Sf. Grigorie Luminătorul, aflat în Reședința Patriarhală.

Părintele Patriarh Daniel a vorbit despre puterea milosteniei de a schimba valoarea materială într-una spirituală.

„Averile nu se pierd când din ele se face milostenie săracilor”, a spus Preafericirea Sa, „ci se transferă de pe pământ la Cer, în înțelesul că milostenia sinceră și smerită schimbă valoric averile materiale pământești în lumina spirituală a faptelor bune, singura pe care omul o ia cu el în suflet când se mută la Cer după moartea trupului, adică după despărțirea lui de bunurile materiale din lumea aceasta”.

Ne vindecăm prin ajutorul divin

Acest aspect implică o transformare totală a noastră, o schimbare a felului nostru de a gândi, de a fi și de a făptui. Însă, schimbarea presupune și ajutor divin.

„Desigur, această schimbare valorică a bunurilor materiale pământești în faptă bună și în comoară cerească nu se face ușor dacă omul s-a prea obișnuit cu modul de existență posesiv, pătimaș și lacom, acaparator și adunător de averi trecătoare. Prin urmare pentru a ne vindeca de patima lăcomiei avem nevoie de harul lui Dumnezeu”.

În acest sens, Patriarhul Daniel ne oferă ca exemplu pe dregătorul bogat prezentat în textul evanghelic din duminica a 30-a după Rusalii care a venit la Hristos să îl întrebe ce să facă să moștenească viața veșnică.

„Dregătorul era evlavios și virtuos, dar zgârcit și nemilostiv”, a spus Patriarhul. În momentul în care Iisus îi spune să vândă toate câte are, averea să o împartă săracilor și să îi urmeze Lui, dregătorul s-a întristat pentru că avea multe bogății.

„De fapt Mântuitorul Hristos descoperă în sufletul dregătorului o boală sau o patimă ascunsă. Prin sfatul său Domnul Iisus operează o intervenție spirituală de vindecare a unei boli foarte adânci și anume prea multa sa alipire de bogățiile materiale din lumea aceasta”.

Hristos ne respectă libertatea

Un alt aspect pe care Patriarhul Daniel îl evindețiază este legat de faptul că Hristos Domnul îi oferă ajutorul dregătorului care vine să-i ceară sfatul, dar îi respectă și libertatea.

„Domnul Iisus Hristos propune dar nu impune, recomandă dar nu comandă schimbarea vieții, cheamă dar nu constrânge, fascinează dar nu fanatizează, povățuiește dar nu presează sufletul dregătorului bogat”.

Schimbarea dregătorului vine în timp ca urmare a ajutorului divin, pentru că „Dumnezeu acordă multă atenție celor care caută desăvârșirea spirituală”.

„Potrivit tradiției bisericești, cuvintele tainice ale lui Iisus Hristos cele ce sunt cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu, s-au adeverit în viața acestui dregător, întrucât era sincer în căutarea sa spirituală, dar îi era greu să se schimbe imediat. Se spune că acest bogat a avut nevoie de mai mult timp să lupte cu propriul său egoism ca să împlinească sfatul Domnului Iisus. După o luptă interioară duhovnicească el a renunțat la averi, iar banii i-a împărțit săracilor, a devenit ucenic al Lui, iar mai târziu a ajuns episcop în Asia Mică”.

Preafericirea Sa a evidențiat că „dacă noi îi cerem ajutorul, Dumnezeu ne ajută să ne schimbăm modul de a gândi, să realizăm această schimbare a averilor pământești în comoară cerească și să-i urmăm Lui”.

„Mai precis să renunțăm la ceva pentru a primi pe Cineva, să renunțăm la daruri materiale pentru a primi pe Dumnezeu dăruitorul pentru ca El să devină viața vieții noastre”.

Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a explicat și faptul că „bogăția nu este rea în sine, dar devine piedică în calea mântuirii când ne legăm de ea ca ultima realitate, când ne alipim sufletul atât de mult de cele materiale când grija pentru bogăție robește sufletul nostru și nu mai lasă loc pentru prezența lui Dumnezeu și pentru legătura noastră cu El”.

La final, Preafericirea Sa a îndemnat să „îl chemăm pe Dumnezeu prin rugăciune cât mai deasă, îndeosebi acum în această perioadă a postului, să ne ajute să fim milostivi și darnici astfel încât pe lângă evlavie și viață curată să arătăm celor din jur iubire milostivă prin cuvântul bun și fapta bună”.

Foto credit: Arhivă Basilica.ro

Sursa: Basilica.ro