Patriarhia Română binecuvântează și susține comuniunea românilor de pretutindeni

Patriarhul Daniel a adresat un mesaj cu prilejul aniversării a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Intitulat „Patriarhia Română binecuvântează și susține comuniunea românilor de pretutindeni”, mesajul abordează trei teme principale:

• Declararea anului 2021 ca fiind „Anul omagial al pastorației românilor din afara României”.
• O istorie a migrației românilor în afara hotarelor țării se poate vorbi de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea;
• Configurația actuală a comunităților de români aflate în afara granițelor României, care aparțin jurisdicțional Patriarhiei Române.

Mesaj integral:

1. Exprimând responsabilitatea sa pastorală pentru românii ortodocși de pretutindeni, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2021 ca fiind „Anul omagial al pastorației românilor din afara României”.

În actualul context al fenomenului migrației la nivel global, Biserica Ortodoxă Română dezvoltă și intensifică în prezent misiunea și responsabilitatea ei pastorală față de românii ortodocși din afara României, pe care îi consideră fiii săi credincioși și parte integrantă a comuniunii ortodoxe românești de pretutindeni. În acest sens, prin coresponsabilitatea tuturor ierarhilor Sfântului Sinod, și în mod special a ierarhilor ortodocși români care păstoresc clericii și credincioșii din afara granițelor României, Biserica Ortodoxă Română desfășoară o bogată lucrare pastorală, misionară, social-filantropică și culturală, în parohiile, mănăstirile, instituțiile culturale și instituțiile social-caritative ale comunităților ortodoxe românești aflate în vecinătatea României și în diaspora română.

Cunoscând numărul mare al românilor aflați în afara României (estimat în prezent la aproape zece milioane, și anume șase milioane de români care trăiesc în comunitățile istorice sau tradiționale din țările aflate în vecinătatea României și patru milioane de români care trăiesc în comunitățile bisericești din diaspora), Patriarhia Română sprijină eforturile românilor ortodocși stabiliți temporar sau definitiv în străinătate, pentru păstrarea identității lor religioase, etnice, lingvistice și culturale.

2. Despre o istorie a migrației românilor în afara hotarelor țării se poate vorbi de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Urmare emigrării unor români ortodocși din Transilvania, Banat, Crișana și Bucovina, înainte de anul 1918, precum și a schimbărilor survenite după Primul Război Mondial, au luat ființă mai multe comunități ortodoxe românești în Statele Unite ale Americii, în Canada și în unele țări din Europa. În perioada interbelică (1918-1939), iar apoi, din cauza instaurării regimului comunist (6 martie 1945), foarte multe familii au părăsit România, stabilindu-se în alte părți ale lumii. Însă, după căderea regimului comunist, în decembrie 1989, dar îndeosebi după anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, numărul românilor ortodocși din diaspora a crescut tot mai mult.

Ca urmare, grija pastorală și atenția specială manifestată de Patriarhia Română față de comunitățile ortodoxe românești din afara granițelor țării s-a concretizat prin înființarea de numeroase parohii și a unor eparhii noi, pentru a răspunde nevoilor spirituale multiple ale credincioșilor români ortodocși din Basarabia (Republica Moldova), Serbia, Bulgaria, Ungaria, Europa Centrală și de Nord, Europa Occidentală și Meridională, cele două Americi, Australia și Noua Zeelandă, dar și prin înființarea unor reprezentanțe și comunități ortodoxe românești în: Țara Sfântă, Muntele Athos, Orientul Mijlociu, Cipru, Turcia, Africa de Sud, Japonia, ș.a.

În acest sens, Biserica-Mamă îi sprijină și încurajează pe fiii și fiicele ei duhovnicești din afara granițelor țării și înțelege greutățile cu care aceștia se confruntă în lupta lor pentru a-și asigura un viitor mai bun. Totodată, însă, acești credincioși ortodocși români trăiesc, de multe ori, în societăți din ce în ce mai secularizate și individualiste, fiind priviți adesea cu răceală sau suspiciune, fapt care nu le insuflă un sentiment de pace și mulțumire sufletească. De aceea, participarea lor la viața liturgică a parohiei, precum și la evenimentele culturale și acțiunile social-filantropice organizate de parohiile din diaspora română, constituie o binefacere și o bucurie deosebită. Prin activitățile parohiei se mărturisește credința ortodoxă, se transmit tradițiile românești și se cultivă limba română, toate acestea contribuind la păstrarea identității eclesiale, culturale și etnice a românilor din afara României. Totodată, este necesară o conviețuire armonioasă a migranților români cu cetățenii din țările de adopție, pentru o integrare socială în țările gazdă, dar fără asimilarea culturală a românilor.

Mulți dintre românii care trăiesc departe de România doresc să rămână permanent în legătură cu cei dragi rămași acasă, pentru ca distanțele geografice mari să nu producă îndepărtare sufletească sau înstrăinare spirituală a unora față de alții. Aceștia doresc să păstreze unitatea familiei, constituită din bărbat, femeie și copii, deoarece familia binecuvântată de Dumnezeu reprezintă spațiul intim cel mai de preț în care se exprimă iubirea conjugală, dar și dragostea părintească, filială și frățească. În acest sens, sporirea comuniunii spirituale și conlucrarea fraternă între românii care muncesc sau studiază în afara României și cei dragi rămași în țară este o necesitate. De asemenea, este foarte necesară educarea tinerei generații în duhul iubirii de Dumnezeu, de Biserică și de neam și cultivarea virtuților esențiale în sufletul copiilor și al tinerilor, precum: dragostea și compasiunea, solidaritatea cu oamenii aflați în dificultate, blândețea, sinceritatea, curajul și încrederea.

3. Configurația actuală a comunităților de români aflate în afara granițelor României, care aparțin jurisdicțional Patriarhiei Române, este următoarea:

În afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicția sa patru arhiepiscopii și nouă episcopii, arhiepiscopiile având și rang de mitropolii.

În aceste eparhii există astăzi un total de 1.337 de parohii și filii, 64 de așezăminte monahale ortodoxe românești, deservite de 1.245 de clerici români.

În ultimii 30 de ani, înființarea de noi eparhii, parohii și așezăminte monahale românești în străinătate a impulsionat activitățile cu caracter pastoral-misionar, social-filantropic, educațional, de reprezentare și cooperare intercreștină și interreligioasă, desfășurate de către ierarhii, clericii, monahii și credincioșii ortodocși români din afara României.

În bisericile ortodoxe românești din străinătate, românii simt bucuria regăsirii și trăirii credinței strămoșești, participă la viața liturgică, își alină dorul după cei dragi și după locurile natale, își reconfirmă identitatea lor profundă și își redescoperă originile. Românii se adună mai ales în jurul unui preot de parohie, căruia îi spun în limba maternă nu doar păcatele la spovedanie, ci și problemele cotidiene și speranțele pentru viitor.

Acești români aflați în jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române reprezintă cea mai mare parte dintre românii ortodocși din afara României. Pe lângă aceștia, mai există ortodocși români aflați în alte jurisdicții bisericești, pe continentul european și pe continentul american, ori în alte părți ale lumii. Cu mulți dintre acești ortodocși români, Patriarhia Română păstrează legături spirituale și culturale, ca semne ale comuniunii spirituale care îi ajută pe românii aflați printre străini să nu se înstrăineze de propria lor identitate românească.

Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvinteze cu sănătate și fericire pe toți românii de pretutindeni, dăruindu-le tuturor bucuria comuniunii fraterne!

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Foto: Captură video Trinitas TV

Sursa: Basilica.ro