Patriarhul Daniel: Catedrala Națională, o carte deschisă de teologie ortodoxă, scrisă în piatră, culoare și lumină

„Prin toate elementele ei componente, Catedrala Națională poate fi considerată o carte deschisă de teologie ortodoxă, scrisă în piatră, culoare și lumină, care cheamă la rugăciune și comuniune sfântă”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel într-un articol publicat în Ziarul Lumina de Duminică.

În articolul publicat în data de 26 octombrie cu ocazia sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale, Preafericirea Sa a tratat mai multe teme, precum: necesitatea publică și liturgică a lăcașului de cult, simbolistica, semnificația spirituală, liturgică și misionară și valoarea de simbol a unui ideal împlinit.

„Arhitectura Catedralei Naţionale ne oferă un spațiu liturgic cruciform, cu planul în formă de cruce latină, având braţul principal mai lung decât celelalte şi reprezentând astfel pelerinajul credincioşilor către Împărăţia lui Dumnezeu, simbolizată de iconostas”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că lăcașul de cult este inima spirituală a unui ansamblu ecleziastic unitar înălțat întru slava Preasfintei Treimi.

„Catedrala noastră concentrează în forma ei trei simboluri fundamentale ale arhitecturii ortodoxe: imaginea de corabie, inspirată din Sfânta Scriptură a Vechiului Testament şi din Evanghelii, spațiul cruciform în care se află prezenţa lui Hristos Cel răstignit, înviat şi înălţat la cer, și taina Bisericii de a fi casă a Preasfintei Treimi”.

Simbol al unității de credință și neam

Părintele Patriarh Daniel a notată că Biserica Ortodoxă Română are acum în Bucureşti o catedrală reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român și pentru demnitatea sa.

„Catedrala nouă din București se numeşte Catedrală Naţională pentru că se află în capitala României, având loc aici şi ceremonii cu valoare de simbol naţional”.

Patriarhul României a specificat că ansamblul Catedralei Naționale a fost construit nu doar din fonduri publice, deoarece mulți bani au provenit din donaţii ale clerului şi credincioşilor ortodocşi români din ţară şi străinătate.

„Prin stilul ei arhitectonic tradiţional bizantin şi românesc, aceasta este o sinteză expresivă pentru credinţa majorităţii poporului român. Mozaicurile Catedralei Naţionale includ sfinţi din Ortodoxia universală şi din toate provinciile româneşti, inclusiv sfinţii canonizaţi în anii 2024 şi 2025”.

Citește integral articolul „Catedrala Națională din București – un ideal împlinit la Centenarul Patriarhiei Române” în Ziarul Lumina de Duminică din 26 octombrie.