Patriarhul Daniel, de Înălțarea Domnului: Când îi cinstim pe eroii neamului, cinstim demnitatea poporului român jertfelnic și luptător

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a afirmat joi la Catedrala Patriarhală, de Înălțarea Domnului, că atunci când îi cinstim pe eroii neamului, cinstim demnitatea poporului român jertfelnic și luptător, precum și demnitatea de creștin. 

Patriarhul României a explicat, în cuvântul rostit după slujba de pomenire oficiată de PS Timotei Prahoveanul, motivele pentru care eroii români sunt pomeniți de Biserică la această mare sărbătoare.

”Vor fi cinstiți de Dumnezeu pentru iubirea lor smerită și jertfelnică

„Cel Care S-a înălțat întru slavă, a trecut mai întâi prin suferință. De aceea, Biserica a rânduit ca pomenirea eroilor, cinstirea lor deosebită, să se facă la această sărbătoare a Înălțării Domnului pentru a ne aminti că și ei și-au dăruit viața pentru unitatea, libertatea și demnitatea poporului român prin jertfă, luptă până la moarte, împlinind ceea ce a zis Mântuitorul Iisus Hristos că Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să și-l pună pentru prietenii săi (Ioan 15:13)”.

„Legătura aceasta între suferință și slavă în lucrarea de mântuire a Domnului nostru Iisus Hristos luminează ziua de pomenire a eroilor români din toate timpurile și din toate locurile. Această pomenire se face cu speranța că cei care s-au jertfit pentru neamul românesc vor fi cinstiți de Dumnezeu pentru iubirea lor smerită și jertfelnică și de poporul român, pentru că libertatea și unitatea sunt daruri de la Dumnezeu, dar care adesea, în istorie, trebuie păstrate și apărate”, a spus Preafericirea Sa.

Contribuția Patriarhului Miron Cristea

Patriarhul Daniel a precizat că pomenirea eroilor de sărbătoarea Înălțării Domnului se datorează primului Patriarh al României, Miron Cristea.

„În anul 1920, ca președinte al Societății mormintelor eroilor căzuți în război și ca președinte al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a propus această sărbătoare care a fost acceptată și de Regele României, Regele Ferdinand, și așa a fost o încununare a cinstirii eroilor”.

În timpul dictaturii comuniste, mai precis începând cu anul 1948, această sărbătoare a pomenirii eroilor de Înălțarea Domnului a fost suprimată, a adăugat Părintele Patriarh Daniel.

„De abia în anii 1999 și 2001 s-a revenit la revenit la tradiția ca praznicul Înălțării Domnului să fie și ziua de pomenire a eroilor. Ca urmare a acestui demers al Bisericii Ortodoxe Române, prin Legea 379 din 2003, Parlamentul României a declarat că Ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos este și Ziua Eroilor ca sărbătoare națională a poporului român. Deci, din 2003, prăznuim această zi a eroilor ca sărbătoare națională a poporului român”.

”Creștinarea profundă a poporului român l-a făcut să reziste

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat mai multe aspecte privitoare la legătura între suferința crucii, bucuria Învierii și slava Înălțării Domnului, pe de o parte, și jertfelnicia și cinstirea eroilor din toate timpurile, pe de altă parte.

„Vedem că în poporul român există permanent o legătură între cruce și Înviere, între suferință și biruință, între smerenie și slavă. Această legătură tainică între cruce și Înviere sau Înălțare este o prezență a lucrării Duhului Sfânt în poporul român care a fost creștinat printr-un proces lent, pentru că a fost chemat să aibă o credință puternică, să reziste în vremuri vitrege și să fie statornic în încercări care vin și din interior, dar și din exterior”.

„De aceea, această creștinare lentă și profundă a poporului român l-a făcut să reziste în fața mulțimii popoarelor migratoare care timp de câteva secole au năvălit peste teritoriul țării noastre, apoi, în anii grei ai stăpânirii otomane, apoi în timpul stăpânirii comuniste. Întreaga istorie a poporului român este o istorie a jertfei și a biruintei, a crucii și a Învierii”.

Vulturul de pe stema României are Crucea în plisc

Această taină a legăturii dintre cruce și Înviere nu a fost subliniată doar în Teologie și Biserică, ci și în spațiul public, potrivit Preafericirii Sale.

„Este de reținut faptul că în 1881 când România a devenit Regat și s-a creat o stemă pentru Regatul României, pe baza tradiției a domnitorilor români basarabi. Vulturul reprezenta poporul român dreptcredincios și anume, vulturul purtător de cruce. Vulturul de pe stema României are Crucea în plisc, arătând prin aceasta că poporul nostru a fost încreștinat de la întemeierea sa ca popor nou în istorie după cucerirea Daciei de către romani. De aceea, vulturul este și simbolul romanității, acvila romană, vulturul roman”.

„Însă, în mod semnificativ, culoarea vulturului nu e cenușie, ci aurie, și crucea din plisc este aurie așa cum vedem pe clădirea Palatului Patriarhiei. Și vulturul de pe stema României este purtător de cruce, dar crucea se înalță în slava Învierii. De aceea, fondul stemei este auriu, adică slava Învierii și Înălțării Domnului este reprezentată prin culoarea aurie. Deci, taina crucii și a Învierii, taina suferinței și a biruinței sunt legate împreună”.

„Apoi, după Războiul I mondial, pe Mausoleul de la Mărășești ridicat în cinstea eroilor români care s-au jertfit pentru apărarea patriei în Primul război mondial se află troparul Învierii Domnului înscris pe zidurile acestui mausoleu și anume: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le. Iar pe Arcul de Triumf din București apare următoarea inscripție: După secole de suferințe creștinește îndurate și lupte grele pentru păstrarea ființei naționale, după apărarea plină de sacrificii a civilizației umane se îndeplini dreptatea și pentru poporul roman. Această conștiință a legăturii dintre suferință și biruință este deci înscrisă atât în stema României din 1881, cât și pe Arcul de Triumf”, a explicat Patriarhul Daniel.

”Catedrala Națională, simbol al iubirii poporului față de Hristos și cinstire a eroilor neamului

Patriarhul Daniel a reiterat în acest context că un nou monument contemporan în edificarea lui, Catedrala Națională sau Catedrala Mântuirii Neamului, are ca prim hram Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor, iar al doilea ocrotitor este Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României.

„De aceea, în seara zilei de 24 noiembrie 2018, înainte de sfințirea altarului Catedralei Naționale, în piciorul sfintei mese din altar, au fost așezate listele cu sutele de mii de nume de eroi pe care ni le-a furnizat Ministerul Apărării Naționale ca totdeauna să fie pomeniți acești eroi ai neamului în Catedrala dedicată lor, Catedrala Mântuirii sau biruinței neamului, Catedrala Națională. A doua zi, altarul catedralei a fost sfințit”.

„Prin aceasta, Catedrală Națională se vede că este un simbol al iubirii poporului român față de Hristos Cel răstignit, înviat și înălțat întru slavă, dar și o cinstire a eroilor neamului”.

„Unul dintre cele șase clopote, care este mai mare decât celelalte, este dedicat pomenirii eroilor români din toate timpurile. Clopotul eroilor români de la București este cel mai mare clopot european, după criteriul libertății de balans. Până în 2018, cel mai mare clopot european era cel din Catedrala din Köln, Germania”.

Parastasele și pomelnicele sunt baza conștiinței continuității neamului românesc

Anul 2021 a fost Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul, a amintit Patriarhul României.

„Cu acest prilej, au fost pomeniți toți cei adormiți în Domnul, dar în mod deosebit eroii neamului românesc. De aceea, Patriarhia Română a emis o diplomă comemorativă și o medalie comemorativă și această diplomă însoțită de medalie a fost oferită tuturor cimitirelor din străinătate în care se află ostași români, iar în țară au fost dăruite personal de noi aproape 50 de diplome și medalii comemorative tuturor cimitirelor eroilor români din România, prin intermediul Ministerului Apărării Naționale”.

„Prin aceasta, dorim să arătăm că atunci când cinstim eroii neamului românesc, cinstim demnitatea poporului român jertfelnic și luptător. Anul trecut am căutat să scoatem în evidență că pomenirea aceasta a eroilor din neam în neam, din generație în generație, înseamnă o cultură a sufletului românesc. Parastasele și pomelnicele sunt baza conștiinței continuității neamului românesc. Pentru că îi pomenim din neam în neam, din generație în generație, afirmăm conștiința unității naționale și conștiința continuității naționale”.

Cei trecuți la Domnul simt când ne rugăm pentru ei

„Astăzi, prin pomenirea pe care o facem prin cinstirea adusă eroilor neamului, noi ne cinstim propriul popor și demnitatea de creștin care știu că prin rugăciunea pentru cei trecuți la Domnul arătăm că iubirea este mai tare decât moartea”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.

„Oamenii mor cu adevărat atunci când sunt uitați, dar când sunt pomeniți, când li se îngrijesc mormintele, când li se aduc flori la morminte și sunt însoțite de lumânări și rugăciuni, atunci ei trăiesc, sunt în comuniune cu noi”.

„Multe momente din istoria Bisericii arată că cei trecuți la Domnul simt când ne rugăm pentru ei, simt când facem pomană pentru ei și simt că-i iubim. Ei sunt morți cu trupul, dar sufletul lor, luminat de credință și de nădejdea Învierii, comunică, simte că este iubit și pomenit”.

„Să ne rugăm lui Dumnezeu să-i odihnească cu drepții pe toți eroii români din toate timpurile, spre slava Preasfintei Treimi și a noastră mântuire”, a spus, în încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Pomenirea eroilor români la praznicul Înălțării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și consfințită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 și 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, sărbătoarea Înălțării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare națională a poporului român.

La fiecare Sfântă Liturghie săvârșită în bisericile ortodoxe sunt pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, pentru apărarea patriei și a credinței ortodoxe strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea și demnitatea poporului român.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Sursa: Basilica.ro