Patriarhul Daniel despre Constantin Brâncuși și sensul spiritual al operei lui. 10 citate

1. Părintele artei moderne, Constantin Brâncuși, este un român care s-a înscris în circuitul valorilor universale perene.
2. Fiind în același timp român tradițional și artist modern universal, Constantin Brâncuși nu s-a înstrăinat de propria identitate când se alfa printre străini, deoarece a căutat „esența lucrurilor” dincolo de aparențe efemere și a descoperit spațiul spiritual al libertății creatoare în interiorul oricărui spațiu geografic. A descoperit luminile vieții eterne dincolo de orice semn al morții din lumea materială trecătoare.
3. A unit credința cu arta, naționalul cu universalul și efemerul cu eternul. De aceea, Coloana fără sfârșit a operei sale este și Coloana nemuririi sale!
4. Constantin Brâncuși era convins de profunda legătură sau simbioză dintre religie și artă în istoria umanității.
5. Asemenea tuturor credincioșilor din trecut și de astăzi, sculptorul Constantin Brâncuși simțea că trăiește și creează în interiorul lumii create de Dumnezeu, Făcătorul cerului și al pământului. De aceea, pentru Brâncuși opera omului-artist trebuie să se realizeze în armonie și în conlucrare cu Dumnezeu-Creatorul.
6. Pentru Brâncuși creșterea copacilor, zborul păsărilor, înotul peștilor, săltatul broaștei  țestoase, iubirea din  sărutul omului și tot elanul vieții sunt contemplate și sculptate ca  aspirație după bucurie netrecătoare și elan spre lumină cerească.
7. Poarta Sărutului este un monument „pascal”, adică el reprezintă o trecere prin moarte și dincolo de moarte, în nemurirea simbolizată de Coloana fără sfârșit sau „Coloana nemuririi”.
8. Opera lui Brâncuși are multiple semnificații filosofice și artistice, dar legătura dintre artă și credință este o constantă în toată opera sa, mai ales în celebra sa capodoperă de la Târgu-Jiu, și anume Ansamblul comemorativ al eroilor, care simbolizează, într-o concentrare triptică: taina  iubirii  jertfelnice, a bucuriei pascale și a luminii eterne.
9. Credința și viața spirituală ale artistului Constantin Brâncuși nu sunt susținute de o teologie intelectuală sistematică, academică, ci de o teologie implicită, cultică sau liturgică, de expresie imnografică și iconică, ce suscită în credincios nu atât o reflecție intelectuală asupra existenței, cât o vedere spirituală creștină asupra vieții.
10. Materia sculptată de Brâncuși cheamă pe cel ce o contemplă la trăire spirituală profundă, mai precis îl invită să devină sculptorul sau artistul propriei sale vieți, descoperind și cultivând vocația sa personală ca împlinire a unei aspirații tainice.

*Informații preluate din studiul-album „Brâncuși: sculptor creștin ortodox”.

Foto credit: Basilica.ro

Sursa: Basilica.ro