Patriarhul Daniel: Postul este o școală de înfrânare duhovnicească și de eliberare de patimile egoiste

„Postul nu este un simplu exercițiu de igienă și de estetică, ci este o școală de înfrânare duhovnicească, o școală de despătimire sau de eliberare treptată din patimile egoiste pentru a dobândi iubirea smerită și milostivă sau darnică aflată în Iisus Hristos, Cel care s-a făcut ascultător până la moarte și încă moarte pe cruce”, a spus luni Patriarhul Daniel.

Patriarhul României a oficiat prima parte din Canonul Sfântului Andrei Criteanul, la Paraclisul „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Reședința Patriarhală.

Preafericirea Sa a subliniat că postul a fost instituit în Rai ca exercițiu de înfrânare și ca libertate a omului de alege între Creatorul Dăruitor și pomul interzis de El.

„Întrucât înfrânarea aceasta duhovnicească care începe prin postul din Rai nu a fost realizată de către protopărinții Adam și Eva, Domnul Iisus Hristos, noul Adam, la începutul activității Sale publice și după ce a fost botezat în Iordan de către Ioan, a fost dus în pustie de către Duhul Sfânt și acolo, după 40 de zile și 40 de nopți de post și rugăciune, a fost ispitit”, a explicat Patriarhul României.

Cele trei ispite

Părintele Patriarh Daniel a prezentat cele trei ispite prin care a trecut Mântuitorul Iisus Hristos la începerea activității Sale de propovăduire.

„Prima a fost ispita de a avea pâine fără muncă, fără efort, prin transformarea pietrelor în pâine, în mod automat sau magic. Însă, Domnul Iisus Hristos a respins ispita aceasta zicând că: Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”.

Ispita de a stăpâni popoarele, națiuni întregi a fost respinsă de Mântuitorul, zicând: „Piei, satano, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-I slujeşti” (Matei 4:10).

„Iar a treia ispită pe care a respins-o Domnul Iisus a fost ispita slavei deșarte sau supra-evaluarea narcisistă a eului uman ori iluzia succesului nelimitat, adică ispita de a fi atotputernic ca Dumnezeu, fără comuniune cu Dumnezeu”, a spus Părintele Patriarh Daniel.

„Aceste trei ispite sunt permanente în umanitate. De aceea, Sfinții Părinți ai Bisericii ne învață că postul este o școală a libertății și a maturității, o școală de alegere între Dăruitor și darurile Sale”.

Semnul iubirii

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că prin post arătăm că ascultarea de Dumnezeu și comuniunea cu El în rugăciune este mai importantă decât consumarea darurilor materiale diferite oferite de Dumnezeu omului pentru hrana trupului.

„De aceea, cine postește dar nu se roagă și nu cere ajutorul lui Dumnezeu, postește doar ca exercițiu fizic pentru a păstra linia sau, cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur: Cine postește dar nu face milostenie, postește ca să se îmbogățească, adună rezerve pentru viitor”, a atenționat Patriarhul României.

„Prin urmare, din acest punct de vedere, postul este o școală a înfrânării și a libertății de a prefera darurile spirituale, darurilor materiale, de a respinge patima lăcomiei și de a cultiva iubirea darnică”.

„Sfântul Vasile cel Mare spune că postul diminuează greutatea trupului, dar arată mai puternică sănătatea sufletului. Produsele de origine animală de la care noi ne înfrânăm în timpul postului mare sunt trecătoare și limitate, însă împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos este arvună a vieții veșnice”.

O epicleză a liturghiei de pocăință

Părintele Patriarh Daniel a subliniat, în ultima parte a predicii, înțelesul și folosul rugăciunii Sfântului Efrem Sirul în Postul Mare.

„În general, sâmbăta se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar duminica, în Postul Mare, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Aceste liturghii de sâmbătă și duminică sunt liturghii depline, adică săvârșite cu invocarea Duhului Sfânt peste darurile euharistice, peste pâine și vin”, a explicat Patriarhul României.

„Însă credincioșii, cu timpul, au dorit să se împărtășească și în zile de post, luni, marți, miercuri, joi și vineri. Și în aceste zile nu se săvârșește liturghia deplină, adică liturghie cu epicleză, cu invocarea Duhului Sfânt, ci să săvârșește o rânduială a împărtășirii, numită Liturghia Darurilor înainte sfințite, care nu este o liturghie euharistică deplină, tocmai fiindcă nu are epicleză euharistică”, adăugat Preafericirea Sa.

Patriarhul Daniel a explicat că această rânduială a fost posibilă „pentru că rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, în care sunt patru cereri de alungare a duhurilor răutății și patru cereri de chemare a duhurilor bunătății, este o epicleză a liturghiei de pocăință. În timpul Postului Mare de luni până vineri, toate slujbele laolaltă formează o liturghie a pocăinței”.

„Această rugăciune a Sfântului Efrem Sirul, zice Sfântul Cuvios Petroniu Tănase de la Prodromu, este epicleza liturghiei de pocăință, care nu este o invocare a Duhului Sfânt asupra pâinii și a vinului, ci asupra persoanei care se pocăiește. Iar schimbarea nu este a pâinii în Trupul Domnului și a vinului în Sângele Domnului, ci schimbarea omului păcătos în om virtuos, prin iertarea păcatelor, ca urmare a pocăinței și prin împărtășirea cu Hristos, prin rugăciune și prin Sfânta Taină a Împărtășaniei”, a evidențiat Preafericirea Sa.

Canonul Mare se citește fragmentat în primele patru zile din Postul Paștilor, în cadrul Pavecerniței Mari, și integral, miercuri, în săptămâna a cincea.

La slujba de luni seară, Patriarhul Daniel a purtat rasă de culoare neagră. Patriarhul României poartă haine clericale de culoare albă ca expresie a permanentei canonicități a Bisericii Ortodoxe Române. În mod excepţional însă, se îmbracă în veșminte de culoare neagră în prima săptămână a Postului Mare, în Săptămâna Pătimirilor, la Prohodul Domnului, simbolizând o stare de pocăinţă profundă.