Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a semnalat luni în deschiderea Simpozionului Național de Teologie dedicat satului românesc necesitatea implicării noastre în remedierea crizei spirituale și materiale care afectează tot mai multe așezări rurale din țara noastră.
„Satele au nevoie de primari harnici, de învățători de vocație, de preoți duhovnicești și milostivi, dar și de săteni sănătoși și bucuroși să cultive pământul”, a menționat Preafericirea Sa.
Satul românesc reprezintă „spațiul în care s-au dezvoltat și s-au desăvârșit valorile spirituale, culturale și morale ale poporului român”. Pentru acest fapt, omagierea satului, a motivat Părintele Patriarh, „este o necesitate și o demnitate”.
Lucrările Simpozionului se desfășoară la Palatul Patriarhiei în perioada 6-9 octombrie 2019 și fac parte din manifestările prilejuite de Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari).
Mesaj integral:
Prețuire și responsabilitate pentru valorile satului românesc
Simpozionul Național de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a credinței ortodoxe, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educațional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment deosebit în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari).
Acest eveniment academic se desfășoară în perioada 6-9 octombrie 2019, la Palatul Patriarhiei din București și reunește reprezentanți ai instituțiilor de stat, academicieni, preoți, profesori și specialiști din țară.
Lucrările simpozionului sunt structurate în următoarele cinci secțiuni:
- Biserica – centrul vieții spirituale a satului românesc;
- Credința ca factor de unitate spirituală, coeziune socială și înnoire culturală în comunitățile sătești;
- Școala din tinda bisericii: primele forme de educație în satul românesc;
- Forme și manifestări de organizare administrativă a satului românesc;
- Criza actuală a satului românesc și contribuția Bisericii Ortodoxe Române la atenuarea acesteia.
Omagierea satului românesc și a contribuției sale majore la devenirea istorică a poporului român este o necesitate și o demnitate. Satul românesc, păstrător fidel al tradiției bisericești și al culturii naționale, a fost, de-a lungul timpului, spațiul în care s-au dezvoltat și s-au desăvârșit valorile spirituale, culturale și morale ale poporului român. Parohiile ortodoxe românești au reprezentat atât la sat, cât și la oraș, alături de Școală și de Familie, principalii factori de coeziune și unitate românească.
Satele românești, cu biserici și case țărănești, cu cimitire și morminte străjuite de cruci, cu ulițe și porți primitoare, sunt purtătoarele unui limbaj tainic și vizibil al tradiției, al continuității fizice și spirituale ale poporului român, sunt oglinzi ale sufletului românesc, în care se arată astăzi, după caz, hărnicia sau delăsarea noastră, responsabilitatea sau indiferența noastră.
Astăzi, se constată o criză a satului românesc din punct de vedere practic și spiritual. Mai precis, satul este răstignit între idealizare nostalgică și abandonare practică, între identitate tradițională și supraviețuire precară. Prin urmare, criza actuală a satului românesc este amplificată și de tensiunea existentă între potențialul de dezvoltare și neputința de afirmare. Criza spirituală și materială care afectează satele românești în zilele noastre cere de la noi toți mai multă implicare. Satele au nevoie de primari harnici, de învățători de vocație, de preoți duhovnicești și milostivi, dar și de săteni sănătoși și bucuroși să cultive pământul.
Agricultura este parte a culturii. Natura trebuie mereu cultivată cu responsabilitate, ca fiind dar al lui Dumnezeu, pentru noi și pentru generațiile viitoare. În acest sens, Părintele Dumitru Stăniloae afirma: ,,natura nu-și îndeplinește rolul ei fără om, sau printr-un om care lucrează contrar ei. Prin coruperea, sterilizarea și otrăvirea naturii, omul face imposibilă existența sa și a semenilor săi. Astfel, natura nu este numai condiția existenței omului singular, ci și a solidarității umane. Natura apare într-un mod cu totul clar ca mediul prin care omul poate face bine sau rău semenilor săi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuși din punct de vedere etic sau spiritual”[1].
Biserica Ortodoxă Română susține dezvoltarea satului la nivel social, cultural și bisericesc. Acolo unde există cooperare strânsă între preot, primar, învățător și medic, se creează speranță mai multă și comuniune spirituală mai intensă. Biserica militează cu responsabilitate pentru dezvoltarea rurală și pentru salvarea satului românesc, deoarece majoritatea populației sărace din mediul rural aparține Bisericii noastre, iar preoții noștri de la sate se confruntă cu multe probleme de ordin economic, social și pastoral. Din acest motiv, Biserica se străduiește ca satul românesc să fie un sat în care viața să fie o binecuvântare, nu o înstrăinare a oamenilor de propriul pământ și de propria identitate.
În sprijinul zonei rurale se desfășoară proiectul Sănătate pentru sate, organizat de Patriarhia Română în parteneriat cu Ministerul Sănătății. Acest proiect, inițiat și dezvoltat mai ales de voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, aduce multă bucurie în casele locuitorilor de la sate. Deplasările caravanei Sănătate pentru sate în localități rurale au avut ca rezultat, până în prezent, peste 8.000 de beneficiari, în majoritate vârstnici și copii, care au fost consultați medical cu multă atenție și mult profesionalism. Proiectul Sănătate pentru sate reunește entuziasmul și disponibilitatea voluntarilor și a medicilor voluntari cu buna cooperare a preoților parohi și a primarilor din sate, mobilizând astfel populația din mediul rural spre a beneficia de consultații medicale gratuite.
De asemenea, Eparhiile din Patriarhia Română organizează tabere în satele românești pentru copii și tinerii, care provin din familii defavorizate, pentru a ajuta tânăra generație să cunoască și să prețuiască valorile poporului român.
Prin urmare, se constată că este necesară o mai intensă solidaritate între parohiile urbane și cele rurale și mai multă cooperare cu autoritățile locale, regionale și centrale pentru a susține și ameliora viața satelor.
În mod deosebit, slujitorii sfintelor altare, împreună cu toți credincioșii ortodocși și cu autoritățile locale sunt chemați să conserve și să pună în valoare, cu multă responsabilitate, bisericile de la sate, crucea eroilor și cimitirul, dar și clădirea școlii. De asemenea, este urgent necesară întocmirea de monografii pentru toate satele românești, însoțite de imagini. În acest sens, de mare folos sunt interviurile înregistrate audio sau audio-video, cu persoane vârstnice din mediul rural.
Felicităm pe organizatori și binecuvântăm pe toți participanții la Simpozionul Național de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a credinței ortodoxe, cu speranța că acest eveniment academic va contribui la evidențierea valorilor spirituale și culturale ale satului românesc și la cooperarea mai intensă între orașe și sate pentru promovarea comuniunii și demnității poporului român.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
[1] Pr. Dumitru STĂNILOAE, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 223.
Foto credit: Basilica.ro/ Raluca Ene
Sursa: Basilica.ro
