Pilda fiului risipitor este un simbol al Tainei Spovedaniei

„Pilda fiului risipitor, care se întoarce la casa tatălui său după o experiență dureroasă a înstrăinării de Dumnezeu și a împătimirii în multe desfătări, este un simbol al Tainei Spovedaniei”, a explicat Patriarhul României în omilia duminicală.

Preafericirea Sa a spus că „momentele de ridicare spirituală din păcat a tânărului risipitor sunt, de fapt, treptele pocăinței fiecărui om care dorește să-și schimbe viața, să se împace cu Dumnezeu cu semenii, și cu el însuși”.

Preafericirea Sa a evidențiat importanța pocăinței în viața credincioșilor și a subliniat că evanghelia citită în această duminică „ne arată că sufletul înviază din moartea spirituală prin pocăință”.

Pilda are un rol pedagogic excepțional, a spus Patriarhul: „Biserica a rânduit citirea acestei pilde pentru a arăta importanța pocăinței în viața omului, pocăința ca mod de ridicare a omului din păcat, de împăcare cu Dumnezeu și revenire la vocația lui sfântă de a dobândi sfințenia și viața veșnică”.

Atunci când omul se pocăiește sau își vine în fire – cum se menționează în textul evanghelic, Dumnezeu îi acordă clemență, iertare și aleargă în întâmpinarea lui. Acest exemplu este descris în Pilda fiului risipitor prin atitudinea plină de bucurie duhovnicească a tatălui care își copleșește fiul reîntors la casa părintească cu numeroase daruri.

„Ce înseamnă aceste gesturi ale tatălui? Înseamnă prețuirea pe care o are Dumnezeu față de pocăința omului păcătos. Și când omul păcătos se hotărăște să se întoarcă la Dumnezeu, spune Sf. Evanghelie, mare bucurie se face în Ceruri. Și Dumnezeu se bucură de această întoarcere și iese în întâmpinarea celui care se pocăiește, aleargă spre el pentru a-i dărui iertarea”.

Patriarhul României a explicat semnificația darurilor pe care Fiul risipitor le-a primit de la Tatăl său.

„Haina cea dintâi (Luca 15, 22) ne arată legătura dintre botezul în apă și botezul lacrimilor sau al pocăinței. Inelul pus în mâna fiului risipitor pocăit, reîntors acasă, înseamnă reînfierea prin har a omului înstrăinat de Dumnezeu prin păcat, înseamnă reintrarea omului păcătos, dar pocăit în iubirea neschimbată, neîntreruptă a lui Dumnezeu, pentru că inelul are o continuitate. Iar încălțămintea nouă înseamnă ajutorul harului lui Dumnezeu care vine odată cu iertarea păcatelor, pentru ca omul să poată păși peste spinii ispitelor. Vițelul înjunghiat înseamnă Taina Sfintei Împărtășanii, care este arvuna bucuriei din Împărăția cerurilor, arvuna bucuriei învierii și a vieții veșnice”, a spus Patriarhul României.

Însă atitudinea fiului cel mare a fost într-o totală opoziție față de gesturile tatălui. El nu s-a arătat iertător față de fratele lui care și-a venit în fire.

„Fiul cel mare, harnic și ascultător, nu are aceeași iubire milostivă, iertătoare, ca și tatăl său. El reprezintă uneori pe credincioșii evlavioși împlinitori ai poruncilor lui Dumnezeu, dar adesea foarte critici la adresa celor păcătoși pe care mai mult îi judecă decât îi ajută să se îndrepte”.

În acest sens, Patriarhul a precizat că, astfel, pericopa de astăzi „nu este doar evanghelia iertării fiului risipitor, ci și evanghelia îmblânzirii fiului virtuos, dar neiertător” care ne prezintă ca exemplu „iubirea milostivă a lui Dumnezeu, fără măsură, o iubire milostivă care copleșește dreptatea Lui”.

Preafericirea Sa a explicat că „după dreptate, fiul risipitor trebuia pedepsit, potrivit pagubelor pe care le-a produs prin risipirea averilor primite de la tatăl său”.

„Însă, iubirea milostivă a lui Dumnezeu a copleșit dreptatea lui pentru că sufletul unui om păcătos care se pocăiește are o valoare infinită. De aceea, Dumnezeu Tatăl nu pune pe același plan bunurile materiale risipite și valoarea eternă și unicată a fiecărui suflet care se întoarce la Dumnezeu prin pocăință. Ci consideră că valoarea sufletului se întoarce la Dumnezeu prin pocăință este o valoare mai presus de orice valoare limită și trecătoare din lumea aceasta”.

Preafericirea Sa a îndemnat să acordăm atenție pregătirii pentru Postul Mare.

„Pe lângă rugăciunea smerită, pocăința sinceră trebuia apoi completată cu milostenia și cu postul și astefel vom înainta spre bucuria învierii Domnului nostru Iisus Hristos spre slava Preasfintei Treimei”.

Foto credit: Ziarul Lumina

Sursa: Basilica.ro