„Sfântul Ioan Botezătorul este dascăl al postului, al înfrânării, al fecioriei și al dreptății sociale, și, în același timp, este un mare rugător pentru cei care doresc să își schimbe viața, să își înnoiască sufletul”, a explicat, joi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a vorbit despre viața și misiunea în lume a Sfântului Ioan Botezătorul, considerat cel mai mare bărbat născut din femeie.
Referitor la aceasta, Patriarhul României a explicat faptul că „Sfântul Ioan Botezătorul avea o predică morală de îndreptare a oamenilor, care era deodată spirituală și socială”, fapt care i-a atras, în cele din urmă, moartea.
Ca învățător, a continuat Preafericirea Sa, Sfântul Ioan Botezătorul este, în primul rând, un dascăl al pocăinței: „El cheamă pe oameni la pocăință și el va mijloci și în ziua Judecății de Apoi pentru cei care s-au pocăit, dar n-au mai trăit ca să poată arăta faptele pocăinței în viețuirea lor”.
Dascăl al rugăciunii
Discursul Sfântului Ioan Botezătorul este, în același timp, îndreptat către cei care suferă, către cei marginalizați și nedreptățiți.
„În al doilea rând, Sfântul Ioan Botezătorul este un dascăl al rugăciunii, al postului și al milosteniei. Iar, în al treilea rând, este un om al dreptății. El mustră pe cei care sunt călcători de Lege. El apără pe cei asupriți, apără pe cei săraci și marginalizați”.
„Sfântul Ioan Botezătorul este apărătorul acestor oameni nedreptățiți”, a afirmat în continuare Preafericirea Sa.
Apărător al unității familiei
Prin viața sa ascetică, Sfântul Ioan Botezătorul poate fi considerat „model ascetic și ocrotitor al monahilor și monahiilor”.
Totodată, prin pilda vieții părinților săi, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, „Sfântul Ioan Botezătorul ne învață că trebuie păstrată unitatea familiei, că familia trebuie cinstită, iar unitatea ei trebuie păzită la toate nivelurile societății, indiferent de rangul social sau de categoria socială a familiei respective”.
„Să ne rugăm Sfântului Ioan Botezătorul să ne dăruiască puterea de a împlini, de a urma voia lui Dumnezeu, de a ne pocăi pentru păcatele noastre, de a fi milostivi, de a trăi viața în curăție, de a apăra unitatea familiei, dreptatea în societate și de a ajuta pe cei neajutorați, pentru a înțelege că pocăința înseamnă schimbarea vieții și săvârșirea faptelor bune”, a adăugat, la final, Patriarhul Daniel.