Ziua Culturii Naționale sub semnul sincroniei europene, la Ateneul Român

Sala Mare a Ateneului Român a găzduit miercuri Ziua Culturii Naționale, sesiunea festivă organizată de Academia Română sub semnul sincroniei europene.

La invitația celui mai înalt for de cultură din România, la eveniment au participat oficialități ale statului, academicieni, oameni de cultură care l-au omagiat pe Mihai Eminescu la împlinirea a 170 de ani de la nașterea sa.

Cultura dărniciei

Cuvântările și mesajele au făcut referire la cultura națională, au evidențiat rolul avut de poetul român în definirea identitară națională, dar și aspecte mai puțin cunoscute din cultura poporului nostru.

Patriarhul României a vorbit despre „un aspect al culturii poporului român mai puțin evidențiat” și anume „cultura dărniciei, a generozității sau a filantropiei creștine, ca expresie a spiritualității românești”.

Preafericirea Sa a subliniat „contribuția Bisericii la dezvoltarea acestei culturi a dărniciei” și a evocat numeroase personalități din istoria poporului roman care „s-au străduit de-a lungul istoriei să dezvolte o cultură a dărniciei și să contribuie la misiunea social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române”.

Ioan Aurel Pop a vorbit despre „Europa viitorului” care „nu se poate construi prin omogenizare forțată (…) ci prin cultivarea virtuților fiecărei națiuni în contextul fondului comun”.

„În acest sens”, a spus academicianul, „școala și educația organizată îndeplinesc un rol fundamental pentru că ele asigură cultura general necesară accesului la libertate”.

„Sensibilitatea pentru cultură se dobândește greu, dar odată dobândită poate feri omenirea de mari nenorociri, de jigniri, de contravenții, infracțiuni, hoții și chiar de crime. De aceea, Ziua Culturii Naționale trebuie să orienteze comunitatea noastră spre valorile noastre spirituale alăturate valorilor omenirii”.

În mesajul său, șeful statului a felicitat „Academia Română pentru tradiția frumoasă pe care a instituit-o și o patronează” și a precizat că data de 15 ianuarie „celebrează creația eminesciană, cheia de boltă a identității noastre naționale”.

Ziua de naștere a poetului național ne reunește în jurul limbii și literaturii române, ne dă oportunitatea de a ne cinsti artiștii, dar și ocazia de a reflecta asupra destinului culturii și patrimoniului nostru național, a notat Președintele României în mesajul transmis.

Prim-ministrul României a adus elogiu culturii pe care a numit-o „singura mărturie de identitate pe care nimeni nu o poate pierde și singurul avut tangibil de care un om nu poate sărăci niciodată”.

„România de astăzi, cu idealurile și valorile sale, cunoscută drept o voce distinctă în lume, este un rod incontestabil al culturii”, a precizat Ludovic Orban în mesajul citit de Antonel Tănase, Secretarul General al Guvernului României.

De la sesiunea festivă dedicată Ziua Culturii Naționale nu aveau cum să lipsească Ministrul Educației și Ministrul Culturii.

Monica Cristina Anisie a spus despre Eminescu că nu este „numai un poet național, ci este și cel care a creat o punte între Școală, Biserică și societate”.

Într-o societate aflată într-o continuă schimbare avem nevoie de repere ale identității noastre, iar Mihai Eminescu reprezintă unul dintre ele.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a adus în discuție faptul că  este datoria noastră de a „ne asigura că ai noștri copii nu uită de numele celor care au scris istoria și au creionat destinul national”.

În foaierul Ateneului Român a fost organizată expoziția foto-documentară „Eminescu 170“, realizată de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române și au fost prezentate trei colecții de carte ale Academiei Române: „Civilizația românească“, „Basarabica“ și „Izvoare privind istoria românilor“– Seria „Hurmuzaki“.

Foto credit: Basilica.ro/Mircea Florescu

Sursa: Basilica.ro