Icoana este aceea care ne cheamă să ne aşezăm în noi înşine – Pr. Gheorghe Holbea la Paraclisul CMN

„Icoana este aceea care ne cheamă să ne așezăm în noi înșine, ne cheamă la cultura cea adevărată și această cultură adevărată nu o putem gusta decât așezându-ne în purtarea și lucrarea lui Dumnezeu”, a afirmat sâmbătă la Paraclisul CMN Părintele Gheorghe Holbea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.

El a vorbit după Vecernia cu Litie oficiată în contextul hramului de vară al lăcașului de cult, Icoana Maicii Domnului – Prodromița, despre rolul icoanelor în viața credincioșilor.

Între aceste icoane un loc aparte îl ocupă icoana hramului care se află permanent în Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.

„Această sărbătoare este una dintre ipostazele în care o aflăm pe Maica Domnului în icoana ortodoxă. Ceea ce este minunat în această icoană este faptul că aici se împlinește ceea ce trebuie să înțeleagă fiecare creștin”.

„După ce Iordache Nicolau zugravul săvârșește lucrarea sa, Dumnezeu rânduiește ca această lucrare să fie împlinită de pecetea lui Dumnezeu. Și de fapt aceasta este minunea: că Dumnezeu este singurul care pecetluiește chipul, că Dumnezeu este unicul care pecetluiește acest cosmos, că Dumnezeu ne cheamă pe noi nu să fim creatori în mintea noastră, ci să fim împreună-creatori, dar mai ales cel mai potrivit cuvânt este să fim iconomi ai creației lui Dumnezeu”.

Icoana Maicii Domnului Prodromița este alături de celelalte icoane ale Maicii Domnului, a mai subliniat Părintele Holbea, o mărturie a familiarității pe care creștinul ortodox o trăiește împreună cu Maica Domnului.

„Toate aceste icoane ale Maicii Domnului ne arată frumusețea dumnezeiască pe care noi trebuie să o contemplăm; arată o profundă cultură și anume, a vedea ceea ce este nevăzut, pentru că trăim din păcate într-o lume a inculturii civilizate”.

„Mă refer la această imagerie care ne invadează spațiul lăuntric, pe toate ecranele în spațiul virtual, care de fapt nu face altceva decât ne înstrăinează de noi înșine. Ne înstrăinează și în același timp trăim, din păcate, cea mai civilizată formă a inculturii, pentru că ne îndepărtează mai întâi de noi înșine, pe unii de alții și atunci icoana este cea care ne cheamă spre frumusețea dumnezeiască”.

Icoana este aceea care ne cheamă să ne așezăm în noi înșine, care ne cheamă la cultura cea adevărată și această cultură adevărată nu o putem gusta decât așezându-ne în purtarea și lucrarea lui Dumnezeu – Părintele Gheorghe Holbea

Icoana Maicii Domnului – Prodromița arată un lucru esențial, a adăugat el.

„În această lume și în această viață nu suntem doar noi creatori și făuritori ai vieții noastre, ci în măsura în care noi înțelegem că viața fiecăruia dintre noi este un dar al lui Dumnezeu, în măsura în care înțelegem că în această lume în care ierarhiile ființei și ierarhiile vieții sunt eludate, în această lume plină de hedonism, de patimă, în fața icoanei ne aducem aminte că suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și că Dumnezeu a pus în fiecare persoană o pecete dumnezeiască”.

Tot cu privire la importanța icoanei, Părintele Holbea a explicat că aceasta ne cheamă să nu ne împrăștiem, să ne adunăm în rugăciune și în contemplație și „dacă acum vedem doar ca prin oglindă, atunci vom vedea față către față” (I Cor. 13:12).

„În această procesiune care este viața noastră ne aducem aminte că suntem pelerini cu Dumnezeu într-o liturghie care este liturghia ființei și liturghia vieții. Lumea de astăzi din păcate a uitat aceste ierarhii ale ființei și ale vieții. Lumea de astăzi a căzut în această supraviețuire în care nu mai există niciun orizont. Cea mai mare problemă în zilele noastre este aceasta: ne temem mai mult de moartea trupească, decât de moarte veșnică”.

„Atunci trebuie să învățăm această liturghie a vieții pe care Dumnezeu o săvârșește în viața și ființa fiecăruia dintre noi, prin care noi înțelegem că chemarea noastră la viață este o chemare veșnică, că numele noastre sunt înscrise în cartea lui Dumnezeu, că Dumnezeu este Cel Care pecetluiește cosmosul”.

„Să nu încetăm să o rugăm pe Măicuța Domnului, să nu încetăm să ne minunăm de ceea ce spune și ne învață Imnul Acatist fie la Maica Domnului-Prodromița, fie la Rugul Aprins pe care l-a alcătuit Părintele Daniil Sandu Tudor martir în închisoarea de la Aiud în 1962”:

Din tot rostul Lui cel viu și neprefăcut de Tine, pentru aceasta cât ne uimim, Preacurată, că numai în Tine, ca niciodată, inima omului cu inima Domnului au bătut și bat laolaltă; Bucură-te Mireasă, urzitoare de nesfârșită rugăciune.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Sursa: Basilica.ro