Centenarul, autocefalia și unitatea Bisericii noastre: Temele dezbătute la conferința clericilor din București și Ilfov

Conferința pastoral-misionară a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor a debutat luni, avându-i participanți pe clericii din București și Ilfov, inclusiv preoții de caritate, misionari, militari și de la cimitirele de stat.

Anterior conferinței, clericii au participat la Sfânta Liturghie în Catedrala Mitropolitană „Sf. Spiridon”-Nou. După slujbă, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a oficiat un Te Deum.

Lucrările propriu-zise au avut loc în Aula Magna de la Palatul Patriarhiei.

În deschidere, Patriarhul Daniel s-a adresat participanților, vorbindu-le despre Centenarul Patriarhiei Române, lansând, totodată, un îndemn la unitate.

„Astăzi, în faţa provocărilor, ideologiilor seculariste şi individualiste, toţi ierarhii, preoţii, diaconii, monahii şi credincioşii mireni ai Bisericii Ortodoxe Române sunt chemați să contribuie la păstrarea și promovarea unității bisericești și naționale, urmând exemplul înaintașilor noștri care au considerat Patriarhia Română ca fiind simbol al slujirii unității spirituale a poporului român”, a spus Părintele Patriarh.

Patriarhul le-a amintit clericilor contextul întemeierii Patriarhiei Române care a devenit „simbolul unității spirituale a tuturor românilor ortodocși, reuniți între aceleași hotare naționale, după secole de separare administrativă și bisericească”.

Preafericirea Sa a expus succint activitatea predecesorilor patriarhi, precum și evoluția Bisericii noastre în ultimii ani.

„Modelul de unitate bisericească oferit de înființarea Patriarhiei Române rămâne o sursă de inspirație pentru activitatea pastoral-misionară contemporană”, a subliniat Patriarhul, adăugând că „această unitate nu este doar una administrativă, ci presupune mai ales o comuniune spirituală profundă în credință, în rugăciune și în slujire”. Vezi cuvântul integral.

Întrunirea de luni a fost moderată de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul.

După cuvântul Patriarhului au susținut prelegeri Pr. Prof. George Grigoriță, Consilier patriarhal și cadru didactic la Facultatea de Teologie din București, Istoricul Mircea Gheorghe Abrudan, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, și Prof. George Enache de la Facultatea de Istorie a Universității Dunărea de Jos din Galați.

Autocefalia în actualitate

Pr. Prof. George Grigoriță a vorbit pe tema „Autocefalia în Biserică: prevederi canonice, dezvoltări subsecvente și realități eclesiale actuale”.

În secțiunea despre actualitate, Părintele George Grigoriță a notat că ortodoxia contemporană cunoaște incomprehensibilități referitoare la autocefalie și serioase dificultăți organizatorice create de acestea, inclusiv o gravă ruptură de comuniune euharistică între unele dintre Bisericile autocefale.

„Prin urmare, este nevoie mai mult ca niciodată de regăsirea urgentă a practicii sinodale la nivel panortodox, pentru că, doar așa, Biserica își va regăsi unitatea sa și va putea oferi soluții pastorale pentru toate problemele existente sau care apar în viața eclezială, inclusiv cele privitoare la autocefalie”.

Părintele profesor a subliniat că este nevoie de „o ritmicitate predictibilă a reuniunii sinoadelor colaborată cu respectarea prevederilor sfintelor canoane, pentru ca Biserica să-și poată regăsi unitatea în organizarea și lucrarea ei pastoral-misionară într-o lume din ce în ce mai secularizată”.

Patriarhul Miron Cristea și rolul său istoric

Istoricul Mircea Gheorghe Abrudan a continuat conferința, vorbind despre contribuția Patriarhului Miron Cristea la înființarea Patriarhiei Române.

A fost evidențiat rolul jucat de ierarhul ardelean în evenimentele referitoare la „unificarea ierarhică, la reașezarea raporturilor dintre Biserică și stat în România întregită, la înființarea Patriarhiei și la ceremonia de întronizare a primului patriarh”.

„Înființarea Patriarhiei Române reprezintă încununarea și pecetluirea unui proces complex cu multiple semnificații (politice, naționale, ecleziastice, social-culturale), desfășurat între anii 1919 și 1925, ale cărui mize majore au fost reorganizarea unitară, pe baze legislative solide, a Bisericii Ortodoxe Române, consolidarea ei instituțională în raport cu statul și afirmarea prestigiului ei în lumea creștină în general și în cea ortodoxă în special”, a explicat cercetătorul Mircea-Gheorghe Abrudan.

Gala Galaction și misiunea Bisericii

A treia parte a evenimentului a fost dedicată preotului Gala Galaction și dezvoltării activității pastoral-misionare a Patriarhiei Române, prin discursul Prof. George Enache.

Profesorul l-a prezentat pe preotul Gala Galaction drept „unul dintre promotorii de frunte ai renașterii euharistice în Biserica Ortodoxă Română”.

„Centrul gândirii spirituale a lui Gala Galaction este Hristos Cel Viu, singurul care asigură existența în adevăr și evită ca creștinismul să devină o simplă ideologie, iar Biserica, o instituție publică oarecare”.

Profesorul a subliniat că Gala Galaction a scris pagini multe despre rolul misionar al Bisericii și al clericilor și că potrivit acestuia, „succesul activității misionare se atinge cu două condiții: o implicare totală în actul misionar și o cultură teologică solidă”.

Toți clericii au primit la final, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, două volume apărute la Editura „Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei: „Florilegiu patristic despre unitatea de credință” și „Viața și activitatea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica”, notează Ziarul Lumina.