A doua ediție a conferinței naționale interdisciplinare „Provocări și oportunități contemporane”, desfășurată joi la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București, a avut tema „Implicații ale tehnologiei în viața adolescenților și tipuri de impact în sănătate, familie și societate”.
Prima sesiune a fost moderată de părintele conf. univ. dr. Gheorghe Holbea, prodecanul facultății, care a transmis un cuvânt de bun-venit participanților.
Părintele prof. univ. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal, a susținut prezentarea „Mijloace moderne de catehizare”, în care a expus metode practice pentru educarea religioasă a tinerilor.
„Educația este necesară în familie, deoarece aici începe și se stabilește viitorul temporar, dar și cel etern al omului, viitor pentru care familia creștină este răspunzătoare în fața oamenilor și a lui Dumnezeu”, a spus părintele profesor.
În continuare, părintele conf. univ. dr. Marian Vild a prezentat referatul „Și să nu vă potriviți cu acest veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții, ca să deosebiți care este voia lui Dumnezeu (Romani 12, 2). Rolul discernământului duhovnicesc în fața provocărilor tehnologiei contemporane”.
„Cuvintele Sfântului Apostol Pavel subliniază că poziționarea unui creștin, care este mădular viu al Trupului Mântuitorului Iisus Hristos, trebuie să fie către voia Domnului, nu spre lucrurile acestui veac”, a spus părintele conferențiar.
„Prin discernământ duhovnicesc, după Sfântul Antonie cel Mare virtutea supremă, creștinul trebuie să utilizeze cele ale lumii ca unul care nu este în lume, ca un cetățean al veacului care va să fie.”
Părintele conf. univ. dr. Gheorghe Holbea a susținut prezentarea „Tehnologia: relația dintre om și idolul său tehnologic”.
„Alături de omul creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, apare o construcție tehnologică asemănătoare cu cea umană. Totuși, omul are multe puncte în care excelează și se deosebește”, a spus părintele conferențiar.
„Acestea sunt cele care definesc frumusețea și adevărata măreție a omului: valorile, idealurile, simțul moral, credința în Dumnezeu sau căutarea transcendentului constituie însușirile firii umane care definesc comportamentul omului.”
„Gândirea filosofică, emoțiile lăuntrice ale aducerii aminte, legate de voință, discernământul față de bine și rău descriu autonomia și stăpânirea omului de sine”, a adăugat părintele Gheorghe Holbea.
Părintele prof. univ. dr. Emanoil Băbuș a evidențiat aspectele nocive ale digitalizării în societatea contemporană.
„Fără a avea ultimele statistici, concluziile cercetătorilor în domeniu sunt clare. Telefonul poate provoca pe termen mediu și lung sedentaritate, obezitate, lipsa odihnei, amplificate toate de frenezia timpului acordat dispozitivelor. Așadar, nu ne mișcăm, dormim prost, pentru că nu știm că timp de 30-45 de minute înainte de culcare nu avem ce căuta pe ecrane”, a explicat părintele profesor.
La sfârșitul primei sesiuni, arhid. asist. dr. Gheorghe-Cristian Popa, consilier patriarhal, a prezentat referatul „Dragostea care nu rabdă. Distorsiuni ale sensului iubirii creștine în lumea digitală”.
„În cadrul familiei, dragostea se împuținează acolo unde intervine uzul tehnologiei digitale sau dependența de aceasta. În cazul celor care caută dragostea în forma ei redusă la trup, ajung să frizeze prin actele și dorințele lor culmi ale psihopatologicului”, a spus părintele arhidiacon.
„Așadar, este nesigur să afirmăm că, în mediul digital, dragostea este imposibilă, dar putem afirma cu certitudine că în mediul virtual dragostea este nesigură, și aici nu este vorba doar despre securitatea fizică și psihică a persoanei, ci de sănătatea ei spirituală.”
Pe lângă teologi, conferința a reunit și specialiști din domenii diverse.
Conf. univ. dr. Beatrice Mahler a vorbit despre fumat în era tehnologiei și provocările pentru adolescent și familie, lect. univ. dr. Oana Moșoiu a prezentat Raportul BEING, despre factorii determinanți pentru sănătatea mintală a tinerilor din România, iar dr. Alexandra Ștefania Nadane a vorbit despre impactul social media asupra sănătății mintale și a imaginii de sine la adolescenți.
