Pr. Daniil Sandu Tudor, iniţiatorul Rugului Aprins, a fost comemorat la Facultatea de Teologie din Bucureşti

Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor, iniţiatorul mişcării spirituale şi duhovniceşti „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim, a fost comemorat marţi la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. 

Evenimentul s-a desfăşurat în Amfiteatrul Ioan G. Coman al instituţiei, la 60 de ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Daniil Sandu Tudor.

Conferinţa a avut tematica „Părintele Daniil de la Rarău – Sandu Tudor: cărturar, imnograf, stareţ isihast şi mărturisitor în închisorile comuniste” şi i-a avut ca invitaţi pe Conf. Dr. Carmen Ciornea de la Universitatea Ovidius din Constanţa, Pr. Dr. Petru Buran de la Cluj-Napoca şi Prof. Dr. de ştiinţe socio-umane Daniel Mazilu.

Întâlnirea a fost organizată de Pr. Conf. Gheorghe Holbea, preşedintele Cenaclului „Sfântul Simeon Noul Teolog” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti.

În deschidere, Părintele Holbea a pus accentul pe suferinţele îndurate de Sandu Tudor în temniţele comuniste şi a amintit de mişcarea „Rugul Aprins”.

„În plină ofensivă antihristică, roşie, comunistă, la Mănăstirea Antim dospeşte această întâlnire minunată dintre intelectuali şi marii duhovnici care s-a numit Rugul Aprins, întemeiat de Părintele Daniil Sandu Tudor”.

„Închisorile comuniste, celulele acelea în care era mizerie umană din toate punctele de vedere, ne referim la chinurile, traumatizarea celor care trebuiau să fie exterminaţi şi ne referim la elita spiritualităţii ortodoxe, din celule de tortură devin chilii de rostire a rugăciunii isihaste”.

Preotul Gheorghe Holbea a mai precizat în timpul întâlnirii că „Sfântul Grigorie Palama, apoi Sfântul Nicodim Aghioritul şi Părintele Daniil Sandu Tudor, sunt legaţi de acelaşi duh al isihasmului”.

Despre Imnul Acatist al Rugului Aprins, preotul bucureştean a apreciat că este „cea mai profundă decantare lirică a teologiei Sfântului Grigorie Palama despre Maica Domnului isihastă”.

Pr. Daniil Sandu Tudor

Alexandru Teodorescu (Sandu Tudor) a fost scriitor şi ziarist în perioada interbelică Se converteştela monahism după o vizită la Muntele Athos. Devine în 1945 călugăr la Mănăstirea Antim, unde reface din fonduri proprii paraclisul şi mai multe chilii. Este tuns în monahism, luându-şi numele de Agaton. La Mănăstirea Antim, va fonda mişcarea de rezistenţă spirituală intitulată „Rugul aprins”. „Rugul aprins” sau „Grupul de la Antim”, constituit în 1944, a fost o mişcare spirituală care a gravitat în jurul personalităţii părintelui Daniil (Sandu Tudor).

Conferinţele şi întâlnirile asociaţiei au avut loc, în primii ani, la mănăstirea Antim. La aceste întruniri, unde se discutau probleme de mistică creştină, dar şi filosofie şi literatură, participau nu doar preoţi, ci şi intelectuali interesaţi de asemenea exerciţii sprirituale. Alături de Sandu Tudor (devenit în 1948 monahul Agaton, iar din 1952 ieromonahul Daniil) s-au remarcat încă de la început, prin prezenţa în acest grup, prof. univ. Alexandru Mironescu, scriitorul Vasile Voiculescu şi călugării Sofian Boghiu, stareţul mănăstirii Antim, şi Benedict Ghiuş, stareţul mănăstirii Plumbuita, toţi fiind arestaţi în 1958 şi condamnaţi la ani grei de închisoare.

Părintele Daniil Sandu Tudor a trecut la cele veşnice în data de 17 noiembrie 1962 la Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă Aiud.