Un volum care valorifică patrimoniul cercetării hagiografice europene va fi lansat luni, 8 decembrie, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București.
Cartea, care se intitulează In servitutem Sanctorum. O incursiune în activitatea Societății Bollandiste, scrisă de Pr. Constantin Oprea, este publicată la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Volumul reprezintă o incursiune amplă în istoria și metodologia Societății Bollandiste, una dintre cele mai prestigioase școli de cercetare a vieților sfinților, devenită reper fundamental pentru dezvoltarea disciplinelor istorice, patristice și hagiografice la nivel european.
Lansarea, care începe la ora 16:00, în Amfiteatrul „I.G. Coman” al facultății, se înscrie în rândul demersurilor academice menite să valorifice patrimoniul documentar și metodologic al cercetării hagiografice europene, prin raportare la contribuțiile școlilor clasice de analiză critică și filologică.
Știința și Tradiția Bisericii
Evenimentul se adresează cadrelor universitare, cercetătorilor, studenților și tuturor celor interesați de hermeneutica textelor hagiografice și de aprofundarea tradiției Bisericii.
Programul va include un moment artistic oferit de Grupul „Străjăncuța” din Bucovina, care va interpreta colinde și cântări cu tematică patriotică, accentuând dimensiunea cultural-identitară a manifestării.
Prezența acestui ansamblu evocă legătura organică dintre patrimoniul spiritual al Bisericii și tradiția culturală românească, așezând evenimentul sub semnul comuniunii dintre cuvântul academic și expresia artistică, transmit reprezentanții eparhiei.
Despre Societatea Bollandistă
„Societatea Bollandistă, fondată în secolul al XVII-lea de iezuiții flamanzi conduși de Jean Bolland, a reprezentat una dintre cele mai riguroase și sistematice inițiative de cercetare hagiografică din întreaga Europă”, explică Pr. Prof. Univ. Dr. Emanoil Băbuș de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, în prezentarea cărții.
„Demersul a transformat ceea ce era până atunci o tradiție narativă devoțională într-un corpus critic de texte, adesea editate cu acribie filologică demnă de cele mai înalte standarde academice.”
