150 de ani de la secularizare în sesiune de comunicări academice la Patriarhie

În Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei a avut loc, astăzi, 12 noiembrie 2013, Sesiunea ştiinţifică cu tema Secularizarea averilor bisericești (1863). Motivaţii și consecinţe organizată de Patriarhia Română şi Academia Română. La eveniment au fost prezenţi Patriarhul României, Preafericitul Părinte Daniel, preşedintele Academiei Române, Acad. Ionel Haiduc, Academicienii Dan Berindei şi alţi academicieni, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, membri ai Academiei Române, membrii Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, decanul şi profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, stareţii şi stareţele din Arhiepiscopia Bucureştilor, dar şi numeroşi studenţi de la Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul a Universităţii din Bucureşti.

Sesiunea a fost deschisă de cuvântul intitulat 150 DE ANI DE LA ADOPTAREA LEGII SECULARIZĂRII AVERILOR MĂNĂSTIREŞTI DIN 1863 şi rostit cu acest prilej de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, membru de onoare al Academiei Române. A urmat apoi cuvântul domnului Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, după care Patriarhul României i-a acordat distincţia Crucea Patriarhală pentru mireni.

„Istoria Bisericii Ortodoxe Române se împleteşte cu istoria acestei ţări şi Istoria României nu poate fi bine înţeleasă fără cunoaşterea şi înţelegerea istoriei Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul pe care îl discutăm astăzi a avut consecinţe deosebite asupra Bisericii Ortodoxe Române şi fără îndoială s-a simţit şi în viaţa Statului Român. Vreau să adresez din partea Academiei Române un salut tuturor participanţilor, să exprim dorinţa noastră de a continua colaborarea cu Biserica Ortodoxă Română în diferite activităţi şi acţiuni. Academia Română şi Patriarhia Română vor putea şi în continuare să aibă o conlucrare, de data aceasta pozitivă. Sigur că regimul comunist a adâncit unele din dificultăţile pe care Biserica Ortodoxă le-a cunoscut şi se impune ca vremurile de astăzi să aducă Biserica Ortodoxă Română pe locul pe care îl merită în societatea românească”, a spus Acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române.

Apoi, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a citit mesajul de felicitare adresat la 4 noiembrie 2013 Acad. Dan Berindei, Vicepreşedinte al Academiei Române, intitulat UN SAVANT PATRIOT ŞI ÎNŢELEPT - Academicianul Dan Berindei la 90 de ani de viaţă şi i-a conferit distincţia Crucea Patriarhală pentru mireni.
În continuare, au urmat comunicările din această sesiune ştiinţifică după cum urmează:

    Motivații contextuale europene și românești ale secularizării averilor bisericeşti din 1863, prezentată de domnul academician Dan Berindei;

„Prin secularizare domeniile statului au fost îmbogăţite ceea ce a ajutat la dezvoltarea tinerei Românii. Între Stat şi Biserică au fost stabilite relaţii moderne şi o conlucrare benefică, este însă drept că reaşezarea s-a efectuat cu greutăţi şi probleme pentru Biserică care însă au fost în bună măsură remediate în perioada următoare a actului din 1863; e drept decenii de-a rândul problemele au existat. În statul modern Biserica Ortodoxă Română s-a putut afirma ca o entitate prestigioasă a Ortodoxiei în lume. În cadrul României Mari a putut fi instituită Patriarhia Română care reprezintă o instituţie respectată nu doar a Bisericii, ci şi a naţiunii. Actul din decembrie 1863 rămâne ca un moment crucial în procesul de construcţie a României Moderne”, a precizat Acad. Dan Berindei, vicepreședintele Academiei Române

    Reacțiile bisericești naționale și internaționale privind secularizarea averilor mănăstirești, susţinută de părintele prof. univ. Ioan Moldoveanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București;

„Textul legii a fost adus la cunoştinţa Porţii în 14 decembrie explicându-se de ce s-a luat această măsură definitivă şi precizându-se <<Legea a răspuns sentimentelor ţării>>. Patriarhii nu au pierdut ocazia să protesteze, iar Înalta Poartă a trimis prin marele vizir o scrisoare prin care declara votul Camerei nul şi neavenit, iar consilii generali ai Rusiei, Austriei, Angliei şi Prusiei au mers în audienţă la Cuza citindu-i o scrisoare cu conţinut asemenea celei turceşti, dar fără a avea pretenţia unui protest. Singură Franţa a susţinut România, iar Italia a avut o atitudine rezervată”, a spus Pr. Conf. Univ. Dr. Ioan Moldoveanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București

    Situația mănăstirilor românești după secularizare averilor bisericești (a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a sec. al XX-lea), prezentată de părintele conf. univ. Mihai Săsăujan, Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București.

„Dacă în prima jumătate a secolului XIX în Ţara Românească şi Moldova existau aproximativ 232 de Mănăstiri şi Schituri, în 1919 în Regatul României existau doar 75 de Mănăstiri şi Schituri întreţinute de stat la care se mai adăugau 22 de schituri particulare şi de sine. În aceiaşi măsură numărul monahilor şi monahiilor a scăzut dramatic. Spre exemplu în anul 1872, după secularizare, existau încă în mănăstiri aproximativ 4000 de monahi şi monahii. În anii 1872 – 1902 numărul lor scade la 2500 urmând ca în 1919 numărul lor să rămână la 2171. Comparaţia cu anul 1868 spre exemplu când doar la Mănăstirea Neamţ trăiau 696 de monahi, iar la Văratic trăiau 614 monahii ne indică extrem de clar descreşterea numărului vieţuitorilor din mănăstiri înregistrat în a doua jumătate a secolului 19 şi la începutul secolului 20”, a spus Pr. Conf. Univ. Dr. Mihai Săsăujan, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.

Expoziție de fotografie și documente la Palatul Patriarhiei

Participanții la sesiunea de comunicări „Secularizarea averilor bisericești (1863). Motivații și consecințe” au putut vedea, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, documente și fotografii de epocă. Expoziția a fost organizată de Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române. Un loc important în expoziție îl au și documentele vremii. Expoziția va putea fi vizitată la Palatul Patriarhiei până miercuri.

Sursa: www.basilica.ro