89 ani de la ridicarea Bisericii noastre la rangul de Patriarhie

S-au împlinit la 4 februarie 2014 aceasta 89 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie. Hotărârea a fost luată de Sfântul Sinod la 4 februarie 1925. Ideea fusese formulată însă, cu câțiva ani mai devreme, imediat după Marea Unire.

 „Această ideea a fost pentru prima dată formulată de către un consilier de la Arad, Gheorghe Ciuhandu, în cadrul congresului preoţimii ardelene de la Sibiu în 1919.

Apoi, alte personalităţi de frunte ale culturii româneşti, ale istoriei noastre din acea vreme, istorici precum Nicolae Iorga sau Ioan Lupaş în frunte cu Mitropolitul Primat ales în 1919, la sfârşitul anului, în mod semnificativ în persoana lui Miron Cristea, fost episcop de Caransebeş pentru a se da consistenţă unirii cu Ardealul în general, şi cu regele Ferdinand au continuat să prezinte această necesitate ca un fapt firesc rezultând dintr-o întreagă istorie. S-a mai aşteptat o vreme pentru că pe deoparte trebuia realizată unificarea bisericească a tuturor teritoriilor care intraseră în hotarele României Mari şi pe de altă parte trebuia adoptată şi legislaţia bisericească unitară, fapt realizat în urma Constituţiei. Deci, s-a aşteptat realizarea constituţiei din 1923 şi apoi legislaţia bisericească consecutivă a acestui moment fapt care s-a împlinit chiar în anul 1925, în luna martie. Practic acest proces de aşezare pe noi temelii legislative a vieţii bisericeşti a mers mână în mână cu necesitatea proclamării patriarhatului”, a precizat pentru TRINITAS TV Pr. Cons. Florin Șerbănescu, Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române.

Hotărârea Sfântului Sinod a fost confirmată prin Decretul Regal din 25 februarie 1925.

„În martie s-a făcut deja cunoscută această hotărâre, această decizie a poporului român, a Bisericii Ortodoxe Române Bisericilor Ortodoxe surori venind apoi, din cauza unor schimbări la conducerea Patriarhiei Ecumenice, confirmarea acestui statut de Patriarhie abia în timpul Patriarhului Vasile al III-lea, la sfârşitul lunii iulie a anului 1925, iar pe 27 septembrie, într-o zi de duminică a fost adus documentul de recunoaştere la Bucureşti şi a fost citit în mod solemn în catedrala devenită, din acel an 1925, Catedrală Patriarhală, pe lângă statutul de Catedrală Mitropolitană de până atunci”, a spus Pr. Cons. Florin Șerbănescu, Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române.

Mitropolitul primat Miron Cristea devenea „Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”.

„În urma recunoaşterilor venite şi din partea celorlalte Biserici Ortodoxe surori şi a comuniuni declarate de Biserica noastră cu întreaga Ortodoxie din punctul de vedere al învăţăturii dogmatice, de credinţă, s-a putut organiza evenimentul de la 1 noiembrie de la 1925, care s-a amânat până la această dată din cauza unei suferinţe fizice a Regelui Ferdinand. Atunci a avut loc Sfânta Liturghie, apoi un cortegiu a mers în frunte cu încă Mitropolitul Primat pe atunci, Miron Cristea, la palatul regal şi acolo Miron Cristea a primit investitura ca prim Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române primind cârja de patriarh după care cortegiul a parcurs drumul pe jos de la palatul regal la Catedrala Patriarhală şi acolo a avut loc ceremonia de înscăunare”, a mai spus Pr. Cons. Florin Șerbănescu, Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române.

Construirea Catedralei Mântuirii Neamului a fost o dorinţă manifestată încă din primii ani de patriarhat ai Bisericii Ortodoxe Române, dorinţă perpetuată, de-a lungul timpului, de toţi Întâistătătorii Bisericii noastre.

„1925, începând cu acest moment, 4 februarie, rămâne aşadar o filă luminoasă de însemnătate excepţională în viaţa noastră bisericească, să nu uităm printre altele că în cuvântul rostit de primul Patriarh Miron Cristea îndată după înscăunare în care s-a pus problema necesităţii unei Facultăţi de Teologie în ţară, trimiterea de studenţi români la studii în străinătate, a spus Patriarhul Miron Cristea răspicat despre necesitatea înălţării unei Catedrale a Mântuirii Neamului. Iată că peste timp continuitatea vieţii noastre bisericeşti în seria patriarhilor care s-au succedat în fruntea Bisericii noastre de la Patriarhul Miron Cristea până la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dus istoria noastră până la momentul în care cu ajutorul lui Dumnezeu vedem împlinindu-se acest vis, Catedrala Mântuirii Neamului”, a mai spus Pr. Cons. Florin Șerbănescu, Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române

Patriarhia Română păstoreşte în prezent peste 20 de milioane de credincioşi, aflaţi atât între graniţele actuale ale României, cât şi în alte ţări de rezidenţă.

Sursa: www.basilica.ro