Apostolul Toma ne reprezintă pe fiecare dintre noi, spune Episcopul vicar Timotei Prahoveanul

„Evanghelia aceasta se adresează nouă tuturor celor care s-au luat de mână cu Toma și au mers printre multele întrebări ale vieții lor, unele folositoare, altele risipitoare; cei care s-a îndoit și cei care au întrebat prea mult, cei care au avut întrebări fără ca să găsească răspunsuri”, a spus Episcopul vicar Timotei Prahoveanul în omilia rostită duminică la Patriarhie.

Ierarhul a subliniat că „Toma nu a fost necredincios, ci a fost îndoielnic”, însă el „avea să-și schimbe această îndoială îndată după întâlnirea cu Domnul”.

„Imediat după Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, Sf. Apostol Toma a fost unul dintre mărturisitorii dumnezeirii Lui. Răspunsul pe care l-a dat lui Hristos avea să ne arate că Toma îL recunoștea pe Cel care îi fusese Domn și Învățător, dar care era și Dumnezeu adevărat, spunându-i Domnul meu și Dumnezeul Meu”.

Credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute.

– Sf. Ap. Pavel

Omilia părintelui episcop a atins și un subiect important pentru orice creștin, și anume legătura noastră personală cu Iisus Hristos cel Înviat – credința noastră.

Ierarhul a oferit mai multe definiții biblice ale credinței și a asemănat pe omul credincios cu o stâncă de neclintit în fața necazurilor.

„Dacă se vor ridica valuri puternicie, credința îl va ajuta să rămână asemenea stâncii neclintite”, a spus Preasfinția Sa. „Cel îndoielnic, care are prea multe întrebări și care așteaptă prea multe răspunsuri este asemenea unei bucăți de lemn, purtată într-o parte și alta de valurile mării”, a remarcat ierarhul.

Preasfinția Sa a reamintit cuvântul Mântuitorului care spune că atunci când avem credință cât un bob de muștar putem face minuni și a relatat o pildă din Pateric.

„La Avva Serapion, în pustie, a venit cineva ca să-i vorbească de credință. Bătrânul călugăr i-a spus cuvântul Mântuitorului: Dacă veți avea credință în voi cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, și se va muta; și nimic nu va fi vouă cu neputință. Și îndată un zgomot asurzitor a început să se audă. Muntele începuse să se miște, iar bătrânul i-a spus: nu cu tine vorbeam, ci cu fratele”.

Părintele episcop a adus aminte și despre munții necredinței regăsiți în trecut, dar și în zilele noastre.

„Apostolii mergând în lume, imediat după învierea Mântuitorului Iisus Hristos, aveau să mute munții necredinței, iar acești munți se regăsesc încă și în lumea noastră, iar credința în Hristos, la fel ca aceea a bobului de muștar, poate să schimbe viața a celor care încă nu înțeleg puterea ei”.

Ierarhul a subliniat că „bucuria credinței este o una negrăită” și a îndemnat să-i cerem Mântuitorului să ne dea „credința cea puternică, aceea care poate muta și munții, și să ne ajute să fim asemenea stâncilor care lovite de valuri rămân acolo pentru că au puterea să le înfrunte”.

„Credința ne va ajuta mereu să trecem prin momentele grele, prin încercări, suferințe pe care nu le putem înțelege în mod deplin în momentul respectiv”.

Foto credit: Arhivă Basilica.ro

Sursa: Basilica.ro