Biserica Kretzulescu, una dintre cele mai frumoase și discrete din Capitală, împlinește în toamnă 300 de ani de la sfințire

Biserica Kretzulescu din centrul Capitalei împlinește toamna aceasta 300 de ani de la sfințire. 

Biserica Kretzulescu a fost zidită între 1720-1722 de marele logofăt Iordache Kretzulescu și Safta, una dintre cele șase fete ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu.

La mai puțin de patru luni până la aniversarea din 20 septembrie, preotul paroh Vasile Răducă a oferit pentru Basilica.ro detalii despre cum decurg lucrările de restaurare și a anunțat un program al festivităților.

„O biserică de familie”

Părintele paroh a precizat că Biserica Kretzulescu a fost, de-a lungul secolelor, „o biserică de familie”.

„În preajma Revoluției de la 1848, dat fiind faptul că familia s-a înmulțit și se pare că la un moment dat erau greutăți în ceea ce privește administrarea bisericii, s-a hotărât ca numai descendenții pe linie bărbătească să aibă responsabilitatea purtării de grijă de această biserică. Din acel moment, s-a înființat eforia Bisericii Kretzulescu”.

„Biserica a suferit din cauza unor cutremure. În 1860 a fost modificată oarecum în ceea ce privește arhitectura; a fost adus arhitectul Luigi Ludovic Lipizer care a restaurat biserica după cutremurul din 1838. Între 1933-1939 au avut loc alte lucrări de restaurare conduse de arhitectul Balș, sub auspiciile Comisiei monumentelor istorice, condusă de Iorga, și cu cheltuiala eforiei Bisericii Kretzulescu”.

„Comisia monumentelor istorice și arhitectul care a condus lucrările au convenit ca Biserica să rămână în cărămidă roșie aparentă, pentru că îi stă foarte bine așa. După Al Doilea Război Mondial au fost mici lucrări de restaurare. S-a încercat repictarea bisericii pentru că la lucrările de restaurare precedente dintre 1833-1839 s-a extras pictura lui Tattarescu și s-a constatat că sub ea se conserva relativ bine pictura de la începutul secolului al 18-lea”.

Urma să fie dărâmată

„Ctitorii s-au gândit să refacă pictura, dar a venit războiul, evenimentele după război, regimul comunist, timp în care nu s-a mai putut face nimic la biserică. În 1986 biserica a fost închisă cultului, iar în 1988 biserica a fost desființată ca parohie, iar biserica și bunurile ei au trecut la Parohia Sf. Nicolae – Dintr-o zi ca bun de inventar, urmând ca în 1989 biserica să fie dărâmată”.

Părintele paroh a precizat că a existat atunci „o mișcare discretă, dar insistentă din partea unor arhitecți și istorici, ca biserica nu fie dărâmată. Hotărârea guvernanților a fost tergiversată, a venit revoluția din 1989 și biserica nu a mai fost dărâmată”.

Reînființarea Parohiei Kretzulescu

Părintele Vasile Răducă a rememorat momentul venirii sale la Biserica Kretzulescu și a menționat o parte dintre lucrările de restaurare executate în până în prezent.

„În aprilie 1990, de Sfintele Paști, am fost trimis să slujesc la această biserică și am rămas aici. Parohia a fost reînființată în 1993 și după 6 ani am adunat bani și am început restaurarea. Lucrările de restaurare ale bisericii nu sunt legate propriu-zis de evenimentul de anul acesta, de împlinirea a 300 de ani de la ctitorirea acestei biserici, ci lucrările de restaurare se impuneau din cauza situației în care se găsea biserica”.

„Cu sacrificii, am reușit să consolidăm biserica, să refacem complet acoperișul; pe boltele bisericii au fost făcute lucrări de consolidare a bisericii, adică o calotă de fier beton care acum ține zidurile ca la un cutremur să nu se deplaseze, consolidări pe verticală, am restaurat fațada care avea găuri în ea încă de la bombardamentele din 1944, am făcut pardoselile, am restaurat pictura”.

„La pictură am procedat în modul următor: părțile de pictură conservate din ceea ce a fost pictura murală în 1722 au fost conservate. Cam 40% din pictură nu mai exista, ci s-a continuat cu o pictură care imită stilul picturii de la începutul secolului al 18-lea, iar alte zone care nu avut niciodată pictură, cum ar fi glafurile ferestrelor, au fost pictate cu pictură nouă în stilul picturii de la începutul secolului al 18-lea”.

„Am restaurat piesele din piatră, o parte dintre icoane, catapeteasma, și, de curând, am terminat restaurarea pieselor coloanelor, canaturile ferestrelor și brâul din jurul bisericii care sunt din piatră. Mai avem câteva lucrări care vor începe în curând: este vorba despre pardoseala din pridvor și de trotuarul din jurul bisericii”.

„Am putea spune că suntem aproape gata pentru aniversarea celor 300 de ani de la apariția acestei biserici”, afirmă parohul.

Colocviu și resfințire

Părintele Vasile Răducă a menționat că anul acesta se intenționează organizarea unui colocviu, iar biserica va fi resfințită.

„Ne propunem să marcăm momentul – 300 de ani de la sfințire – cu un colocviu privind arta și stilul în care a fost construită biserica; e o biserică ce are proporțiile care se înscriu în linia de aur a arhitecturii; are o armonie cu totul aparte care face obiectul de studiu de la Arte plastice, de la Arhitectură și de la Facultatea de Construcții”.

„Cu ocazia încheierii lucrărilor de restaurare, ne propunem ca anul acesta să aibă loc și resfințirea bisericii”, a subliniat Părintele paroh Vasile Răducă.

„Sperăm să terminăm lucrările și biserica să fie în continuare o biserică primitoare, frumoasă, una dintre cele mai frumoase și discrete biserici din Capitală, cu enoriași, oameni deosebiți, care vin din tot Bucureștiul”, a afirmat părintele paroh.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Sursa: Basilica.ro