Catedrala Naţională din Washington, SUA

La începutul mileniului III în Capitala României a început să prindă contur noua Catedrală Patriarhală numită şi Catedrala Mântuirii Neamului. Un deziderat apărut încă din timpul regelui Carol I acela al construirii unei Catedrale Naţionale iată că prinde contur în timpul celui de-al şaselea Patriarh al României, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. În acest context este important să vedem cum s-au construit catedralele naţionale ale ţărilor din spaţiul Nord Atlantic, mai ales că astăzi România prin multe dintre instituţiile ei se raliază la acest spaţiu de civilizaţie şi cultură din Europa şi America de Nord, definit sub numele de Civilizaţia Occidentală.

Pentru început vom vorbi despre Catedrala celei mai importante naţiuni a lumii de astăzi şi anume, Catedrala Naţională din Washington – SUA.

Catedrala Naţională Americană

Este considerată a doua catedrală ca mărime din Statele Unite ale Americii şi una dintre cele mai mari din lume. Locaţia catedralei se află în partea de nord - vest a Washingtonului (care are o populaţie la nivelul anului 2013 de 646.449 locuitori) la intersecţia dintre bulevardele Massachusetts şi Wisconsin. Catedrala îi are ca ocrotitori pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi se află pe lista monumentele istorice naţionale americane, fiind denumită Casa naţională de rugăciune a Statelor Unite. Ea este construită în stil neo-gotic (din Anglia secolului al XIV-lea), adăpostind scaunul oficial al episcopului primat al Bisericii Episcopaliene din Statele Unite ale Americii, cât şi al diocezei acestei Biserici din Washington.

Biserica Episcopaliană din Statele Unite ale Americii

Biserica Episcopaliană este parte a Comuniunii Anglicane din întreaga lume şi are un număr de 1.951.907 membri botezaţi în SUA (la nivelul anului 2010) şi este a XIV-a grupare religioasă americană, fiind cunoscută sub numele de Biserica Episcopaliană Protestantă din Statele Unite ale Americii (PECUSA sau ECUSA). Această Biserică a fost organizată după Revoluţia Americană (1774) când s-a despărţit de Biserica Anglicană ai cărei clerici sunt obligaţi să jure credinţă faţă de monarhul britanic ca guvernator suprem al Bisericii Angliei şi a devenit prima provincie Anglicană din afara Insulelor Britanice. Biserica Episcopaliană este împărţită în nouă provincii şi are Dieceze în SUA, Taiwan, Micronezia, Caraibe, America Centrală şi de Sud, la care se adaugă şi Convenţia episcopaliană a Bisericilor din Europa şi are un număr de  2.125.012 membri botezaţi în toată lumea.

Dimensiunile catedralei naţionale americane 

Construcţia Catedralei Naţionale din Washington a început în anul 1907 (29 septembrie) şi s-a finalizat în anul 1990 (29 septembrie). Catedrala are o suprafaţă de 7712 m2, un volum de 130.000 m3, o lungime de 157, 5 m, lăţimea de 88 de metri şi înălţimea de 92 metri. Arhitecţii Catedralei au fost George Frederick Bodley (1907), Henry Vaughan (1907 - 1917), Frohman, Robb & Little (1921 - 1944), Philip H. Frohman (1944 - 1972).

Catedrala Naţională Americană – visul părinţilor fondatori ai SUA

Visul unei catedrale naţionale datează de pe vremea primului preşedinte american George Washington (n. 22 februarie 1732 — d. 14 decembrie 1799, preşedinte al SUA între 30 aprilie 1789 - 4 martie 1797). La data de 24 ianuarie 1791, preşedintele George Washington i-a încredinţat lui Major Pierre L'Enfant misiunea de a crea un plan vizionar pentru capitala naţiunii. L'Enfant a fost primul care a imaginat "o biserică mare pentru scopuri naţionale". În planurile sale, această biserică avea drept scop împlinirea nevoilor spirituale şi naţionale, precum rugăciunea publică, mulţumirea, funeraliile de stat. Astfel, Catedrala s-a dorit a fi de la început: o casă de rugăciune pentru toţi oamenii, biserica episcopală a diocezei episcopaliene şi o biserică importantă pentru scopurile naţionale. Interesant de remarcat este faptul că aceasta nu a fost închinată unei confesiuni în sine, ea fiind deschisă tuturor în aceeaşi măsură.

Demersurile pentru începerea lucrărilor la Catedrală

Abia un secol mai târziu, cu sprijin de la liderii comunităţii, cum ar fi Charles C. Glover, au fost impulsionate planurile pentru construirea Catedralei Naţionale la Washington.  La data de 6 ianuarie 1893, Congresul SUA a emis o cartă (documente de constituire) a Fundaţiei Catedralei Episcopaliene Protestante din Districtul Columbia, permiţându-i să construiască o catedrală şi instituţii de învăţământ superior. Semnat de preşedintele Benjamin Harrison, această cartă este certificatul de naştere al Catedralei Naţionale din Washington.

După hirotonirea sa în 1896, Henry Yates Satterlee, primul episcop din Washington, a reuşit să ia un teren pe Muntele Sfântul Alban - locul cel mai impresionant din întreaga zonă Washingtonului DC. Arhitectul de frunte al bisericii anglicane, Frederick Bodley a fost ales ca arhitect prim al noii catedrale, iar Henry Vaughan arhitect supraveghetor.

Proiectul de construcţie cel mai longeviv din istoria Washington DC a început în mod oficial la 29 septembrie 1907, când muncitorii au pus piatra de temelie a Catedralei. Preşedintele Theodore Roosevelt şi episcopul anglican de Londra au vorbit unei mulţimi de zece mii de persoane. Piatra respectivă a fost adusă de pe un câmp de lângă Betleem şi a fost fixată într-o bucată mai mare de granit american. Pe ea era inscripţia: "Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi" (Ioan 1:14).

Istoria construcţiei (29 septembrie 1907 - 29 septembrie 1990)

În 1912 Capela Betleem a fost deschisă pentru slujbe, astfel catedrala a devenit rapid un loc pentru servicii religioase de interes naţional, chiar dacă a rămas în construcţie.

John Pershing a iniţiat o campanie de strâns fonduri pentru catedrală, imediat după război. Odată cu primul război mondial, coordonatorii Bodley şi Vaughan au murit, iar lucrările au fost coordonate de arhitectul american Philip Hubert Frohman care a făcut şi unele modificări în proiectul catedralei.

În anul 1976 nava centrală şi fereastra de vest ale Catedralei au fost completate şi inaugurate în prezenţa reginei Elisabeta a II-a şi a preşedintelui Gerald Ford. În 1982 Galeria Pelerinului a fost finalizată şi deschisă pentru public. Faza finală de construcţie a început cu punerea primei pietre a turnurilor de vest în 1983, ca mai apoi finalizarea acestora a marcat sfârşitul a 83 de ani de construcţie, la 29 septembrie 1990.

Evenimente memorabile din Catedrala Naţională Americană

Momente memorabile din istoria Catedralei cuprind discursul preşedintelui Theodore Roosevelt din 1907 (la punerea pietrei fundamentale), dar şi serviciul oficial de mulţumire pentru sfârşitul Primului Război Mondial la care a participat şi preşedintele Woodrow Wilson în 1918.

În 1921 Preşedintele Warren G. Harding conduce toate cele 34 de delegaţii participante la Conferinţa de la Washington privind limitarea înarmării la un serviciu religios special în Catedrală, prin "Calea Păcii" de la intrarea în Capela Betleem.

Preşedintele Calvin Coolidge deschide în 1928  Convenţia generală a Bisericii Episcopaliene la Catedrala.

În 1941 odată cu intrarea SUA în cel de-al doilea război mondial încep servicii lunare pentru susţinerea şi unitatea poporului american. Servicii memoriale ale comunităţii au loc la Catedrală pentru soldaţii din cel de al doilea război mondial. Capela Sfântului Duh a servit drept criptă pentru război, tot aici fiind ţinute şi serviciile pentru memoria celor decedaţi în luptă.

În 1956 a avut loc un moment dedicat memoriei preşedintelui Woodrow Wilson (înhumat în Catedrală în 1924).

Tot aici Rev. Dr. Martin Luther King Jr. ţine ultima sa predică de duminică de la amvonul Canterbury al Catedralei în 1968. În acelaşi an se adună liderii lumii pentru funeraliile de stat ale preşedintelui Dwight D. Eisenhower.

Catedrala a fost locul Rugăciunii Inaugurale a preşedintelui George W. Bush şi a Zilei Naţionale de Rugăciune şi Rememorare pe 14 septembrie 2001.

În 2002, serviciul religios din ziua de Crăciun de la Catedrală a marcat cea de a cincizecea emisiune de televiziune la nivel naţional. Mii de oameni au deplâns moartea preşedinţilor Ronald Wilson Reagan (2004) şi Gerald Ford (2007) .

În 2007, Catedrala a marcat începutul celui de-al doilea secol de existenţă de la punerea pietrei de temelie cu o celebrare a centenarului, incluzând festivaluri, reuniuni, liturghie, concerte, prelegeri etc.

De asemenea, la 21 ianuarie 2009, Catedrala a fost locul Rugăciunii inaugurale a preşedintelui Barack Obama. Acelaşi lucru repetându-l cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite şi în ianuarie 2013 când, mai înainte de a depune jurământul pentru cel de-al doilea mandat, a participat la o ceremonie religioasă în Catedrala Naţională din Washington.

Acest edificiu este şi astăzi un loc de interes naţional pentru poporul american unde se desfăşoară ceremonii cu valoare de simbol naţional pentru Statele Unite ale Americii.

Consider că este normal să existe şi în capitala României o Catedrală reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român, aici urmând să fie organizate ceremoniile religioase cu caracter public naţional. E important să luăm ca exemplu de la poporul american ataşamentul faţă de valorile naţionale şi mai ales să învăţăm de la ei cât de importantă este o Catedrală Naţională în oraşul Bucureşti (capitala tuturor românilor) ca un simbol al unităţii şi demnităţii naţionale.

*informaţii preluate de pe site-ul www.nationalcathedral.org

(Articol semnat de Pr. Dr. Ciprian Apetrei, Consilier Patriarhal, Directorul Agenţiei de ştiri BASILICA)