Duminica Ortodoxiei la Catedrala Patriarhală

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat în Duminica I-a din Postul Mare, numită şi a Ortodoxiei, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, fiind înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. 

Astăzi a fost săvârşită în toate bisericile ortodoxe Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

În cuvântul de învăţătură, Patriarhul României i-a îndemnat pe credincioşi să apere dreapta credinţă de multele rătăciri din timpul nostru, să trăiască mai intens şi să cunoască mai bine Ortodoxia.

„Toţi ortodocşii să trăiască mai intens dreapta credinţă, să o apere în faţa multor rătăciri din timpul nostru şi să o cunoască mai bine. De aceea, în fiecare casă, pe lângă Sfânta Scriptură, Ceaslov şi Psaltire trebuie numaidecât să existe şi Învăţătura de credinţă ortodoxă. Aceasta este o carte de peste 300 de pagini cu întrebări şi răspunsuri. Se explică acolo dreapta credinţă, dar şi dreapta vieţuire creştin-ortodoxă şi cultul ortodox. Deci, avem o perioadă de întărire în Ortodoxie, de întărire în credinţa ortodoxă, în evlavia ortodoxă şi să cultivăm în casele noastre rugăciunea în faţa icoanelor, să cinstim sfintele icoane ca să simţim şi noi împreună cu Sfântul Apostol Petru că cei care Îl iubesc pe Hristos simt o bucurie negrăită şi preaslăvită”, a spus Preafericirea Sa, după cum informează Radio TRINITAS.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a vorbit şi despre legătura dintre Împărăţia lui Dumnezeu şi Biserică, vederea prin credinţă şi despre dreapta credinţă.

„Dreapta credinţă nu este o convingere intelectuală că Dumnezeu există. Sau nu este doar o convingere intelectuală, ci este o comuniune, o legătură vie cu Dumnezeu Cel nevăzut pe care însă Îl vedem duhovniceşte prin ajutorul pe care ni-l dă prin luminarea minţii, prin încălzirea inimii şi mai ales prin bucuria cea negrăită şi preaslăvită pe care o simt cei care se roagă şi mai ales sfinţii nevoitori care se roagă tot timpul. Dreapta credinţă înseamnă mărturisirea dumnezeirii lui Hristos, lumina aceasta nevăzută cu ochii trupeşti, dar simţită sufleteşte este lumina dreptei credinţe”.  

Referitor la cultul sfintelor icoane, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a spus că ele nu sunt doar podoabe în Biserică, ci prin ele se mărturiseşte dumnezeirea lui Iisus din Nazaret.   

„În primul rând, icoana este o mărturisire dreaptă a adevărului întrupării Fiului lui Dumnezeu Celui nevăzut Iisus Hristos şi a rostului întrupării sau înomenirii Lui. În al doilea rând, icoana este o chemare la rugăciune şi un ajutor pentru rugăciune. În al treilea rând, icoana este o binecuvântare pentru bucuria vieţii”.

Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat înţelesul „cerurilor deschise”, sintagmă menţionată în pericopa din Evanghelia de la Ioan, citită în această duminică.

„Vederea cerurilor deschise. Aceasta este Ortodoxia. Vedem prin dreapta credinţă Cerurile care ni se deschid şi ni se deschid ca să ne rugăm împreună cu îngerii lui Dumnezeu care se înalţă şi coboară. Nu a spus care coboară şi se înalţă, ci se înalţă şi coboară peste Fiul Omului, adică îngerii lui Dumnezeu se înalţă ducând rugăciunile Bisericii, care este Trupul tainic al Domnului, la Ceruri şi aduc de la Ceruri pentru Biserică, pentru credincioşii care se roagă binecuvântarea lui Dumnezeu. Cerurile deschise înseamnă vederea legăturii dintre Biserica din Ceruri a Preasfintei Treimi şi a Sfinţilor şi Biserica de pe pământ, Biserica rugătoare, luptătoare. Această vedere a legăturii dintre Împărăţia lui Dumnezeu şi Biserică, această vedere a legăturii este dreapta credinţă. Credinţa este o vedere dincolo de vederea trupească, este o vedere duhovnicească“, a mai explicat Patriarhul României, după cum informează TRINITAS TV.

Dreapta credinţă, a mai arătat Preafericirea Sa, ni se face cunoscută şi prin sfintele icoane. Acestea sunt memoria vizuală a Bisericii.

„Prin icoană noi mărturisim că Întruparea Fiului lui Dumnezeu Cel veşnic a fost o realitate, un adevăr şi nu a fost o fantomă, o nălucire, o închipuire. Desigur, nu mărturisim prin icoană doar faptul sau adevărul că Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu cel nevăzut S-a făcut văzut şi a vieţuit pe pământ, ci mărturisim prin icoane de ce Cel nevăzut S-a făcut văzut, de ce Dumnezeu S-a făcut Om. Şi anume, Dumnezeu Cel sfânt S-a făcut om ca pe oameni să-i sfinţească şi ca atare noi nu pictăm doar icoana Mântuitorului cel Unul Sfânt, ci şi icoana sfinţilor pentru că de aceea a venit în lume Fiul lui Dumnezeu cel Sfânt ca să sfinţească pe oamenii ce cred în Dumnezeu şi împlinesc voia Lui în viaţa lor“.

Atât icoanele pe care le avem în casă, cât şi cele din sfintele lăcaşuri ne cheamă, pe noi, creştinii, la rugăciune.

„Icoana nu este făcută doar ca s-o admirăm într-un muzeu. Ea este făcută ca să ne rugăm Sfântului al cărui chip este pictat pe icoană. Ea este făcută pentru convorbire duhovnicească cu sfinţii. De aceea, când ne întâlnim cu un om nu începem să ne uităm la hainele lui, ci îl salutăm şi vorbim cu el. Când ne întâlnim cu o icoană nu începem să întrebăm din ce secol, din ce stil, cine a pictat-o, cum este cromatica, ci ne închinăm, o sărutăm şi ne rugăm în faţa Sfintei Icoane aşa cum ne întâlnim cu o persoană pe care o iubim, o îmbrăţişăm, o respectăm. Deci, icoana ne cheamă la rugăciune. Sfinţii din icoane sunt dascăli ai noştri în dreapta credinţă, dar şi rugători pentru noi. Noi ne rugăm lor ca ei împreună cu noi să se roage Preasfintei Treimi“.

Întâistătătorul Bisericii noastre i-a felicitat, în cuvântul său, pe toţi cei care păstrează şi transmit dreapta credinţă, de la părinţi şi profesori de religie, până la pictorii iconari, amintind cu această ocazie de concursurile Patriarhiei Române adresate pictorilor.

„Mai mulţi ani la rând aici la Patriarhie a fost organizat Concursul Icoana din sufletul copilului. Mai nou însă am hotărât ca să organizăm în fiecare an un concurs pentru pictarea icoanelor adresate adulţilor, celor care doresc să fie misionari iconari, celor care cu binecuvântarea Bisericii li se dă posibilitatea să cultive darul acesta de a picta icoane. Este un mare dar acesta şi este o mare nevoie de pictori buni care înţeleg sensul duhovnicesc al icoanei şi îl exprimă artistic potrivit regulilor Bisericii. Icoana – lumina credinţei este titlul acestui concurs care începând cu anul trecut se desfăşoară în Patriarhia Română“.

La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a fost felicitat cu prilejul aniversării a 23 de ani de la hirotonia întru arhiereu, eveniment ce a avut loc în Duminica Ortodoxiei. Cu acest prilej, Părintele Patriarh a mulţumit tuturor ierarhilor, colaboratorilor şi credincioşilor care zilnic se roagă pentru sănătatea şi mântuirea Sa.    

„Într-adevăr, 23 de ani au trecut repede şi nu ne mai uităm în urmă decât pentru a mulţumi lui Dumnezeu şi celor prin care El a lucrat ajutându-ne ca să răspundem chemării Lui. Când ne uităm la câte mai sunt de făcut ceea ce am săvârşit ni se pare puţin pentru că sunt noi şi multiple nevoi ale Bisericii astăzi în toate domeniile de activitate, dar trebuie să mulţumim celor prin care Dumnezeu a lucrat la formarea noastră şi la lucrarea noastră ca sprijin, ca inspiraţie. Aici ne gândim la părinţii după trup, părinţii duhovniceşti şi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care au răspuns propunerii Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului când i-a chemat la arhierie“.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost hirotonit episcop în Duminica Ortodoxiei, în data de 4 martie 1990, în Catedrala Mitropolitană din Timişoara de către Înaltpreasfinţitul Părinte Nestor, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului şi Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului.    

Totodată, în Catedrala patriarhală, după Sfânta Liturghie, a fost prezentat volumul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Semne de speranţă în vreme de suferinţă. Lucrarea Bisericii în societate în 2012, apărut la Editura Basilica. Cartea a fost prezentată de redactorul-coordonator Părintele Sorin Vasile Tancău.

„Conţinutul bogat al acestei lucrări suscită din partea cititorului o atenţie deosebită pentru profunzimea ideilor sale. Sunt 565 de pagini ilustrate color cu fotografii de la evenimentele majore ale Bisericii Ortodoxe Române. Sunt trei idei care se desprind cu mare uşurinţă la lectura acestei lucrări. Mai întâi grija pastorală a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel care este oglindită prin actele de sfinţire, prin pastorale şi scrisori irenice care ne sunt prezentate în această lucrare. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit nenumărate biserici atât în Arhiepiscopia Bucureştilor cât şi în ţară în cadrul vizitelor canonice şi pastorale. Cea de-a doua idee care se desprinde din această lucrare este activitatea misionară şi culturală a Întâistătătorului Bisericii noastre. Când spun aceste lucruri mă gândesc la capitolele mesaje din această lucrare, cuvântări sau condoleanţe. Cea de-a treia idee pe care aş dori să o menţionez este relaţia Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Biserici ortodoxe surori, fiind una de prietenie şi de dragoste frăţească. Totodată, deschiderea pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel o are faţă de celelalte culte creştine”

Volumul Semne de speranţă în vreme de suferinţă este al V-lea din seria Lucrarea bisericii în societate.

Tot astăzi, în bisericile din Patriarhia Română au fost organizate colecta pentru Fondul Central Misionar. Credincioşii au fost îndemnaţi să participe, după puterile lor, la ajutorarea semenilor, prin pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei, citită în toate lăcaşurile de cult.

La slujbă au participat sute de credincioşi.

Cultul Sfintelor Icoane, al Sfintei Cruci şi al Sfintelor Moaşte a fost restabilit de Sinodul VII Ecumenic de la Niceea, din anul 787. Sinodul ţinut la Constantinopol în 843 a hotărât ca, în prima duminică din Postul Mare, să se sărbătorească biruinţa Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor sau abaterilor de la dreapta credinţă.

Foto: ZIARUL LUMINA

Sursa: www.basilica.ro