MĂRTURII CREŞTINE SUBTERANE – Importanţa descoperirilor arheologice

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul deschiderii Simpozionului „Arheologia credinţei. Cercetări arheologice la biserici bucureștene și din împrejurimi” (03-04 octombrie 2011), luni, 03 octombrie, orele 1800, Aula Magna „Teoctist Patriarhul”:

Între metodele de investigare, de aducere la lumină și de punere în valoare a mărturiilor trecutului societății omenești, cercetările arheologice reprezintă un domeniu specific, de o însemnătate deosebită, capabil să pună în evidență aspecte deosebit de semnificative ale istoriei civilizaţiei umane. Aportul arheologiei la reconstituirea, în timp şi spaţiu, a evoluţiei unor epoci și culturi distincte este cu atât mai important cu cât perioada istorică investigată este mai îndepărtată în timp şi nu există izvoare scrise sau de altă natură.

Era creștină, intrată de-acum în cel de-al treilea mileniu de la începuturile sale, marcate prin venirea în lume a Mântuitorului Iisus Hristos, a beneficiat și beneficiază necontenit, în cunoașterea sa, de roadele descoperirilor arheologice, rezultate mai ales prin cercetări sistematice, ştiinţifice, derulate, cu deosebire, în perioada secolelor XIX - XXI.

Pentru istoria creştinismului românesc, cercetările arheologice, derulate, decenii de-a rândul, pe întreg cuprinsul țării noastre, au adus la lumină și au îmbogățit, permanent și substanțial, gradul de cunoaștere și de evaluare a modului în care poporul român a vieţuit neîntrerupt în Biserica lui Hristos, începând chiar cu „veacul apostolic”, cel dintâi al răspândirii în lume a Cuvântului Evangheliei.

Arheologia epocii medievale și-a făcut, se poate spune, o specialitate și un titlu de noblețe din descoperirea și punerea în evidență a mărturiilor ascunse ale unor vechi biserici, incinte sau cimitire, dispărute în cursul timpului și înlocuite, adeseori, de biserici și construcții mai noi.

Numărul acestor cercetări este, din fericire, destul de mare, ele neputând fi cuprinse aici, într-un cuvânt introductiv.

Ne rezumăm a sublinia însă că, numai în perimetrul Capitalei și împrejurimi, cercetările arheologice, desfășurate mai ales în a doua jumătate a secolului XX și la începutul secolului actual, au îmbogățit substanțial cunoștințele despre istoricul mai vechi al unor biserici binecunoscute.

Aducem aici aprecieri deosebite activității îndelungate și rodnice a Prof. Univ. Dr. Panait I. Panait, decenii de-a rândul director al Muzeului Municipiului București, ajuns acum la venerabila vârstă a opt decenii de viață, care, împreună cu echipa sa de colaboratori, a adăugat, prin numeroase și stăruitoare campanii de săpături arheologice, noi și importante mărturii privitoare la trecutul de veacuri al Capitalei noastre, multe dintre cercetările sale aducând la lumină urmele unor vechi biserici ortodoxe bucureştene.

Cercetările sale au fost și sunt continuate, în anii din urmă, cu succes de dl. dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu, urmașul care i-a preluat activitatea la Muzeul Municipiului București, împreună cu o întreagă suită de tineri entuziaști din cadrul muzeului sau de la Institutul Național de Arheologie „Vasile Pârvan”.

Având în vedere rezultatele deosebite ale arheologiei bucureștene din ultimele decenii și, mai ales, roadele bogate ale cercetării unor situri bisericeşti, am binecuvântat iniţiativa organizării, la nivelul Patriarhiei Române, a unui simpozion menit să valorifice și să aducă în atenția specialiștilor, a preoțimii din București și din împrejurimi, precum și a publicului larg, a unora din cele mai semnificative rezultate ale cercetărilor arheologice care privesc istoria unor locaşuri sfinte din Capitală şi din împrejurimi.

Vom avea astfel prilejul să cunoaștem mai îndeaproape rezultatele unor cercetări referitoare la bisericile bucureştene Sfântu-Gheorghe Nou, Udricani, Colțea, „Dintr-o zi”, Sfântul Dumitru - Poștă, Greci, Sf. Nicolae-Tunari, de la ansamblul fostei Mănăstiri și Academii „Sfântul Sava” sau de la fosta Mănăstire Tânganu.

Totodată se deschide o perspectivă şi asupra importanţei cercetării interdisciplinare asupra vechilor lăcaşuri de cult, reunind aportul arheologilor cu cel al istoricilor, restauratorilor de arhitectură şi pictură şi al istoricilor de artă.

Pe de altă parte, subliniem că demersul unor asemenea cercetări este înlesnit și îmbogățit prin fructuoasa colaborare dintre specialiști și preoții slujitori de la bisericile respective, precum s-a arătat a fi cazul la biserica „Sfântul Nicolae” - Udricani, de unde a pornit inițiativa acestei întruniri, conlucrare necesară și în cazul altor monumente bisericești ale patrimoniului național.

Simpozionul „Arheologia credinței. Cercetări arheologice la biserici bucureștene și din împrejurimi”, organizat ca ediția a VII-a a ciclului „Patrimoniul Eclezial - Patrimoniu Cultural”, se desfășoară și în contextul împlinirii a 90 de ani de existență de către Muzeul Municipiului Bucureşti. Prin urmare, omagiem această reprezentativă instituţie pentru contribuţia ei deosebită adusă la viaţa culturală românească, prin cercetarea și punerea în valoare a istoriei Capitalei României.

Ne exprimăm convingerea că acest eveniment poate fi o elocventă pledoarie pentru importanţa unor cercetări arheologice la bisericile noastre monumente istorice, mai ales când ele pot interveni ca o firească pregătire a unor lucrări de restaurare a acestor lăcaşuri de cult.

În acelaşi sens pledează şi cele două volume de cercetări arheologice, a căror lansare este prilejuită de întrunirea științifică de astăzi.

Adresăm felicitări organizatorilor și participanților la acest prestigios simpozion de istorie bucureşteană şi binecuvântăm desfăşurarea lucrărilor lui sub auspiciile Patriarhiei Române.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române