Ordinea morală și rescrierea valorilor

Tot mai mulți vorbesc în presă despre rescrierea valorilor în societatea contemporană. În multe cazuri, ceea ce ieri era considerat normal, bun și curat este astăzi etichetat ca desuet și ține de o „tradiție” învechită care ar suporta o „actualizare”.

Personal cred că este vorba, de fapt, despre falsificarea valorilor existente și înlocuirea lor cu alternative periculoase, opuse unui dat firesc, alternative care nu vizează nicidecum progresul, ci întoarcerea la obiceiurile unei lumi pe care o socoteam demult apusă, lumea păgână.

De aceea, atunci când cuvântul simplu „familie” este înlocuit cu expresia „familia tradițională”, sunt serios contrariat. În acest mod dăm posibilitatea unei interpretări foarte ambigue a conceptului de familie. În sensul că poate exista și o familie de alt fel. Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) la 10 septembrie 1948, afirmă la articolul 16 foarte clar cine poate întemeia o familie: „Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbatul și femeia, fără nici o restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei. Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimțământul liber și deplin al viitorilor soți. Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului”. Punct. 

Suntem la puține zile după praznicul Botezului Domnului care poartă numele și de Epifanie sau Arătarea Domnului, când Hristos este adeverit ca Fiu al lui Dumnezeu coborât pe pământ pentru a mântui întregul neam omenesc de păcat și stricăciune. La Iordan, mărturia lui Ioan despre Iisus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii... Am văzut Duhul coborându-Se din cer, ca un porumbel și a rămas peste El” (Ioan 1, 29; 32), ne descoperă pe Cel Ce a adus cu adevărat înnoirea lumii căzute. Nu mai putem fi păgâni după două mii de ani de la Revelația creștină. Evenimentul acesta, oricât s-ar sili cineva să-l răstălmăcească sau să-l împuțineze, este neclintita piatră de hotar din conștiința omului. Morala este ordine a vieții. Lipsa ei este destrămare, demoralizare. Inițiativa de introducere în Constituția României a articolului „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor” ar elimina din start orice neclaritate sau dubiu în privința acestei chestiuni. 

E mai mult decât evidentă presiunea ideologică actuală, în care totul este relativizat până la indistincţie. Tocmai de aceea constituie o necesitate stringentă susținerea familiei umane naturale ca „fundament al existenţei, stabilităţii şi continuităţii societăţii europene, al maturizării iubirii părinţilor şi al bunei educaţii a copiilor, al sănătăţii spirituale şi al prosperităţii”, așa cum afirma și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la deschiderea întrunirii CROCEU (Comitetul Reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană) desfășurată la Bucureşti, în 16 mai 2014. Așa cum citim în Evanghelie, Hristos Se definește pe Sine drept Calea, Adevărul și Viața. Abaterea de la Cale măsoară gradul de (ne)participare la realitatea fundamentală și aduce îmbolnăvirea noastră ca umanitate. Să nu fie!

Sursa: www.ziarul lumina.ro