Paraclisul Patriarhal de la Curtea Veche se pregăteşte pentru Sărbătoarea Sf. Antonie cel Mare

Biserica Domnească - Paraclis Patriarhal - Sfântul Anton – Curtea Veche din Capitală îşi sărbătoreşte, în fiecare an la 17 ianuarie, ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Antonie cel Mare, a cărui icoană făcătoare de minuni se află în sfântul lăcaş

Acesta este cel de-al doilea hram primit după incendiul din 23 martie 1847 când Biserica Sfântul Anton din apropierea bisericii de la Curtea Veche a ars, aceasta nemaifiind refăcută; hramul ei a devenit al doilea hram al Bisericii Domneşti care a rămas până astăzi cu numele Biserica Sf. Anton- Curtea Veche. O icoană a Sfântului Antonie salvată din incendiu se află în prezent în Biserica Domnească de Curtea Veche – Paraclis Patriarhal. Primul hram al celei mai vechi biserici bucureştene - Buna Vestire -, a fost dat de către ctitorii acesteia domnitorul Mircea Ciobanu şi soţia sa, Doamna Chiajna (1559).

Programul liturgic cu prilejul hramului va fi următorul:

Luni 16 ianuarie începând cu orele 16:00 va avea loc o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare din biserica Sfântul Anton – Curtea Veche până la locul unde s-a aflat biserica Sf. Anton ce a ars în incendiul de la 1847. Aici, se va oficia Acatistul Sfântului Antonie cel Mare, apoi se va merge în procesiune înapoi la Biserica Domnească de la Curtea Veche, unde, în curtea bisericii va fi aşezată spre închinare icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare. Sărbătoarea hramului va continua cu oficierea Slujbei Vecerniei unită cu Litia, începând cu ora 17:30.

Marţi, 17 ianuarie, la biserica Sfântul Anton – Curtea Veche, începând cu ora 07:30 se va oficia Slujba Acatistului Sfântului Antonie cel Mare, apoi va oficiată slujba Utreniei începând cu ora 08:00, slujbă care va fi urmată de Sfânta Liturghie, începând cu ora 09:30.

Biserica se evidenţiază prin arhitectura ei şi prin faptul că a fost zidită în apropierea Palatului voievodal, ea fiind o biserică domnească întru începuturi. Biserica are şi un muzeu parohial care deţine o icoană cu Sfânta Treime la Stejarul Mamvri de la 1715, realizată în timpul domnitorului Ştefan Cantacuzino, care face parte din catapeteasma veche a bisericii. De asemenea, mai există în muzeul bisericii o anaforniţă dăruită bisericii de Sfântul Constantin Brâncoveanu, precum şi alte obiecte de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi din întreg secolul al XIX-lea.

Sursa: basilica.ro