Patriarhul României: Sfânta Cruce este taina iubirii nesfârșite a Preasfintei Treimi pentru omenire

Biserica noastră prăznuieste astăzi, 14 septembrie 2016, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. Această sărbătoare este deosebit de iubită în popor pentru ca ea ne arată nu numai semnificația duhovnicească a crucii, ci și ceea ce s-a făcut în istorie cu lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos, a spus Patriarhul României celor prezenţi în Catedrala Patriarhală din București în ziua sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci.

La sărbătoarea Înălțării Sfintei Crucii miercuri, 14 septembrie 2016, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București. Alături de Patriarhul României s-au aflat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, informează Agenţia de ştiri Basilica.

În cuvântul de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre  istoria și importanța Sfintei Cruci.

Evanghelia de astăzi ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos deși era nevinovat a fost răstignit pentru că s-a numit pe sine Fiul lui Dumnezeu. Proorocii Vechiului Testament au vorbit despre Fiul lui Dumnezeu care va pătimii în lume.Toate aceste profeții nu au fost înțelese de mai marii cărturarilor și fariseilor, ei socotind ca El hulește atunci când se consideră Fiul lui Dumnezeu. Textul evanghelic ne arată că Mântuitorul Hristos a fost răstignit pe cruce între doi tâlhari. După ce a fost răstignit pe cruce, atunci când s-a constatat că a murit, unul din ostași a străpuns coasta  Lui cu lancea și atunci a curs sânge și apă. Mărturia aceasta este adevărată  pentru că a fost văzută de Sfântul Evanghelist Ioan, a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, Patriarhul României a amintit cum a fost descoperită Sfânta Cruce după ce împăratul Adrian a ascuns cinstitul lemn pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos.

Crucea Mântuitorului Hristos a fost tăinuită după moartea Lui, fiindcă era considerată de mare preț. Pentru a nu deveni un loc de cinstire, împăratul păgân Adrian a ordonat  ca pe locul mormântului să fie construit un templu. Atunci au fost îngropate în pâmânt crucea lui Iisus și a celor doi tâlhari. Multă vreme nu s-a știut unde se află mormântul și Crucea Domnului. În anul 326, Sfânta Împărăteasă Elena, cu încuviințarea Împăratului Constantin cel Mare, a mers la Ierusalim și a aflat de la un bătrân unde este ascuns mormântul și unde este ascunsă Crucea Domnului. Împăratul Constantin cel Mare a dat ordin ca templul sa fie dărâmat și să fie făcute cercetări pentru a se găsi Crucea, a mai spus Preafericirea Sa.

Totodată, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat că Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt legați de taina Sfintei Cruci.

Împăratul Constatin cel Mare a văzut semnul Sfintei Cruci, iar Împărăteasa Elena, mama lui, a găsit lemnul Sfintei Cruci în pământ. În icoana lor crucea apare în mijloc ca o taină mare a legăturii dintre cer și pământ. Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt legați de taina Sfintei Cruci care este taina iubirii nesfârșite a Preasfintei Treimi pentru omenire arătată în Iisus Hristos cel răstignit și înviat, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Biserica Ortodoxă sărbătorește, în fiecare an, la 14 septembrie Înălțarea Sfintei Cruci.