Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a sfinţit, astăzi, 3 noiembrie 2013, noua biserică a parohiei Mărcuţa din Bucureşti. La eveniment au participat peste o mie de credincioşi care au putut urmării slujba în curtea lăcaşului pe un ecran gigant.
După slujba de sfinţire, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre importanţa sfinţirii unei biserici, pe care a numit-o laborator al sfinţeniei.
„Nicio instituţie din lumea aceasta nu se poate substitui Bisericii pentru că numai în Biserică se dăruieşte arvuna vieţii veşnice, iertarea păcatelor şi se realizează pregătirea pentru Înviere şi pentru viaţa veşnică. În Biserică deja trăim arvuna vieţii veşnice, bucuria îngerilor, bucuria sfinţilor. Aici în Biserică vin oameni cu o mulţime de necazuri, de supărări, de probleme, de nelinişti, de apăsări sufleteşti şi întâlnindu-Se cu Hristos Cel răstignit şi înviat Care ia asupra Lui crucea noastră ne ajută să o purtăm şi ne îndreaptă spre Înviere, ne vindecăm de păcatul uitării de Dumnezeu, ne vindecăm de o mulţime de căderi şi refacem legătura noastră cu Preasfânta Treime, cu sfinţii lui Dumnezeu şi în loc de întristare primim bucurie, în loc de nelinişte primim pace”.
„Aceasta a fost darul oamenilor adus lui Hristos, adus Preasfintei Treimi. Acum însă după sfinţire este darul lui Dumnezeu pentru credincioşi. După cum aducem la biserică prescuri şi vin ca dar al credincioşilor după sfinţire redevin Trupul şi sângele Domnului, darul lui Dumnezeu către noi. Noi aducem lui Dumnezeu daruri materiale din zid, din lemn, din vitralii, podoabe frumoase din argint, veşminte frumoase şi toate aceste daruri pământeşti se sfinţesc şi devin simbol al evlaviei credincioşilor faţă de Dumnezeu, dar şi simbol al binecuvântării lui Dumnezeu pentru credincioşi. Deci, este biserica este a noastră în înţelesul că noi am oferit-o dar Preasfintei Treimi, dar ea este casa Preasfintei Treimi fiindcă prin lucrarea care se săvârşeşte aici cu harul Preasfintei Treimi prin sfintele taine, prin sfintele slujbe, prin toate sfintele lucrări care se săvârşesc aici biserica este casa lui Dumnezeu şi poartă a Cerului, este casa Preasfintei Treimi. Noi oferim lui Dumnezeu daruri materiale, iar El ne oferă daruri spirituale, netrecătoare, veşnice şi acestea sunt iertarea păcatelor şi arvuna vieţii veşnice“, a explicat Preafericirea Sa.
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat Sfânta Liturghie. Patriarhul României a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a explicat înţelesurile Evangheliei Duminicii a XXII-a după Rusalii. Textul ne-a pus înainte pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr.
„Iadul şi-l alege omul din lumea aceasta dacă este nemilostiv ori rău, nepăsător şi lipsit de iubire, iar raiul începe din lumea aceasta în sufletul omului bun, milos, milostiv, binefăcător. Deci, aceste două stări diametral opuse, de aceea prăspastie mare între ele depind nu doar de voia lui Dumnezeu, ci de libertatea noastră. Aici vedem cât de mare este darul libertăţii. Dumnezeu ne lasă să trăim cum voim noi, dar rezultatul nu este acelaşi căci libertatea este îngemănată cu responsabilitatea şi viaţa trecătoare de pe pământ este unică şi are o valoare unică. De modul în care trăim viaţa trecătoare de pe pământ depinde fericirea sau nefericirea netrecătoare dincolo de mormânt. Deci, fericirea se pregăteşte prin relaţia omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi“, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
La final, părintele paroh a primit din Partea Patriarhului României Crucea ”Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, părintele coslujitor a fost hirotesit iconom stavrofor, iar ceilalţi binefăcători au primit diplome de vrednicie.
Patriarhul României a sfinţit şi noul centru social al Parohiei Mărcuţa, ocrotit de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
La eveniment au participat autorităţi locale şi numeroşi credincioşi.
Construcţia bisericii a început în anul 1999 şi are hramurile ”Înălţarea Domnului” şi ”Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”. Biserica veche de la Mărcuţa este un monument de cult reprezentativ pentru arhitectura secolului al XVI-lea din ţara Românească. Se păstrează până astăzi biserica originală, iar turnul-clopotniţă şi zidul împrejmuitor datează din secolul al XXVIII-lea.
Din aceeași categorie



