Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat duminică Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon” – Nou din Capitală. Cu această ocazie, Episcopul vicar patriarhal a explicat textul evanghelic referitor la vindecarea fiului lunatic și a subliniat faptul că prin suferință dobândim adevărata bucurie.

„În orice suferință din lumea aceasta, să nu ne lăsăm copleșiți de disperare, pentru că întotdeauna prin cruce vine bucurie pentru toți și prin crucea noastră proprie vine bucurie pentru fiecare dintre noi, iar cea mare bucurie este învierea noastră duhovnicească din moartea păcatului”.

Vorbind despre vindecarea fiului lunatic, Episcopul vicar patriarhal a explicat că „Mântuitorul, cu puterea Lui dumnezeiască, a văzut scena întâlnirii tatălui cu ucenicii și neputința acestora de a-l vindeca pe fiul său”.

„Dacă ucenicii n-au putut, nu se aștepta la mare lucru nici din partea învățătorului lor. Și de aceea, după ce îi explică Domnului în ce constau chinurile fiului său, tatăl copilului îi spune Mântuitorului: «Dacă poți face ceva, ajută-ne nouă!»”

„Acest «Dacă poți face ceva» arată că credința fragilă a acestui tată, disperat de suferința fiului său, a suferit și mai mult în urma eșecului ucenicilor lui Iisus de a-l vindeca”, a explicat ierarhul.

Suferința tatălui

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a evidențiat legătura dintre părinți și copii, subliniind că suferința unui părinte nu este niciodată separată de cea a fiului său. Tatăl copilului nu privea neputincios și distant chinul fiului său, ci îl trăia în propria ființă, ca și cum el însuși ar fi fost copleșit de durere.

„Sigur, credința omului era îndoielnică, insuficientă, tulburată și zguduită de îndoială, dar iată că el avea o calitate deosebită: Suferința fiului, care era adesea aruncat în foc și în apă, fiind în pericolul de a fi ucis, a devenit suferința lui. De aceea, nu spune «Dacă poți face ceva, ajută-l pe fiul meu», ci spune «Ajută-ne nouă!» Pentru că și tatăl suferea în egală măsură cu fiul său, chinuit de acest demon mut și surd”.

Suferința celui copleșit

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a subliniat, de asemenea, drama profundă a copilului stăpânit de duhul mut și surd, care, deși era fiul trupesc al tatălui său, își pierduse libertatea, voința și însăși identitatea în fața puterii celui rău.

„Fiecare copil este un dar al lui Dumnezeu pentru părinții lui. Și iată că zilele trecute, în marile orașe din țară, a fost sărbătorită viața, în atmosfera praznicului Bunei Vestiri. Însă acest copil, din păcate, nu mai era al părinților lui. Demonul acesta, mut și surd, îl stăpânea, îi stăpânea voința, viața, mintea și sufletul. Iată că, după vindecare, după eliberarea lui din robia diavolului, copilul devine pentru prima oară, cu adevărat, fiul tatălui său”, a explicat ierarhul.

Să fim atenți la aproapele nostru

„Să luăm aminte la această minune, pentru că adeseori, în vremea noastră, vedem semeni ai noștri care spumegă, care scrâșnesc, care se comportă ca anumite persoane ce sunt evident stăpânite de duhurile cele necurate”.

Prin patimi și vicii, a explicat ierarhul, omul riscă să devină prizonier al unor forțe nevăzute ce îi întunecă mintea și îi răpesc libertatea lăuntrică. Totuși, prin rugăciune, post și fapte de milostenie, fiecare creștin are șansa de a se elibera și de a-și recăpăta demnitatea de chip al lui Dumnezeu. Postul Mare devine, astfel, o vreme a curățirii sufletului și a întoarcerii spre lumină.

„Excesul de băutură, viața trăită în pat, depărtarea de Dumnezeu, consumul de substanțe interzise, a drogurilor, adesea ne transformă în oameni stăpâniți de demoni muți și surzi. Vedem de atâtea ori la televizor oameni care sunt aduși la spital și care văd demoni, fiind îndemnați de aceștia să se arunce pe fereastră, să-și facă rău și așa mai departe, arătând încă o dată că diavolul, dintr-un început, s-a arătat ucigaș de oameni și că el umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită dintre creștini”.

„Să folosim perioada aceasta a Postului Mare și Sfânt pentru a ne lepăda de ceea ce este prea omenesc în noi, de ceea ce este păcătos în noi, să ne străduim să gândim potrivit gândirii lui Hristos, pe care o descoperim în Sfânta Evanghelie, să făptuim și să imităm în viața noastră faptele mântuitoare ale sfinților, să ne rugăm mai mult, să postim mai cu adevărat și să facem fapte de milostenie, pentru că Dumnezeu, cel milostiv și iubitor de oameni, răsplătește toate aceste osteneli ale noastre”.

Un nou diacon la Catedrala „Sfântul Spiridon” – Nou

În timpul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul l-a hirotonit diacon pe tânărul teolog Bogdan Gheorghe Andrei, pe seama Catedralei Mitropolitane „Sfântul Spiridon” – Nou din Capitală.

„Îi dorim din toată inima ca Dumnezeu să-i dăruiască o slujire binecuvântată”, a spus Episcopul vicar patriarhal.