Sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului

Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului a devenit neîncăpător pentru mulţimea credincioşilor veniţi să cinstească pe Sfântul Ioan Gură de Aur, care este unul dintre hramurile lăcaşului de cult. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită în această zi de sărbătoare de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, fiind înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

După citirea pericopei evanghelice Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură credincioşilor prezenţi la primul hram al Paraclisului.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că „Evanghelia de astăzi este un program. Îndemnul Mergi şi fă şi tu asemenea! arată că nu e vorba doar de o pildă plăcută pentru urechi, ci este vorba de un program pentru toată viaţa. Mergi şi fă şi tu asemenea! înseamnă să fii milostiv în orice vreme şi faţă de orice om care are nevoie de ajutorul nostru”.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat care este aproapele nostru.

„Nu pentru că cel căzut între tâlhari era o rudă, un prieten sau un cunoscut al său l-a ajutat pe el samarineanul milostiv, ci aşa cum spune Sfânta Evanghelie i s-a făcut milă de el. Inima milostivă seamănă cu Dumnezeu Cel milostiv. De aceea, samarineanul milostiv din Evanghelia de astăzi este chipul iubirii milostive a lui Hristos în oameni. Fiecare dintre noi poate fi, poate deveni aproapele cuiva pe care îl ajută chiar dacă nu l-a cunoscut înainte, chiar dacă nu e rudă, nu este concetăţean sau compatriot. Fiecare poate deveni mâinile iubirii lui Hristos pentru semenul care se află în nevoie. De asemenea, fiecare om poate fi aproapele nostru dacă are nevoie de ajutorul nostru. Deci, aproapele este cel care ajută pe semeni dar poate fi orice om care are nevoie de ajutorul nostru”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a elogiat şi personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur, sărbătorit astăzi.

„Unul dintre cei mai mari propovăduitori ai Sfintei Scripturi, ai milostivirii lui Dumnezeu este Sfântul Ioan Gură de Aur pe care îl prăznuim astăzi. El a trăit doar 53 de ani, de la anul 354 până la anul 407, dar a lucrat mult. A fost bun cunoscător şi mare predicator al Sfintei Scripturi. A scris o mulţime de tâlcuiri la Sfânta Scriptură, mai ales Omiliile la Cartea Facerii, Comentarii la Evanghelia după Matei, care este cea mai celebră dintre toate scrierile sale, Comentarii la evanghelia după Ioan şi Comentarii la cele 14 epistole ale Sfântului Apostol Pavel. De asemenea, a fost un mare păstor de suflete şi a combătut păcatul şi a chemat la pocăinţă. Totodată, a combătut lăcomia şi a chemat la milostenie. A combătut patimile trupeşti şi a chemat la viaţă sfântă şi şi-a făcut o mulţime de duşmani pentru că era un om al adevărului şi al dreptăţii”.

De asemenea, Preafericirea Sa a arătat legătura poporului român cu Sfântul Ioan Gură de Aur.

„Avem în Sfântul Ioan Gură de Aur un mare învăţător, dar şi un mare făptuitor. El nu numai că a predicat pocăinţa şi milostenia, dar a şi organizat milostenia. A organizat spitale la Constantinopol pentru cei bolnavi şi cantine pentru săraci. De asemenea, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost un misionar. Noi, românii, avem o legătură specială cu Sfântul Ioan Gură de Aur. În timpul lui au fost trimişi de la Constantinopol la Dunăre şi în Dobrogea misionari. Creştinarea poporului român a început cu Sfântul Apostol Andrei, dar au fost Sfinţi Părinţi care au acordat o atenţie deosebită în secolul al IV-lea şi începutul secolului al V-lea teritoriului Daciei, adică teritoriului ţării noastre de astăzi. Sfântul Vasile cel Mare din Cezareea Capadociei şi Sfântul Ioan Gură de Aur au trimis misionari pentru că pe teritoriul ţării noastre după retragerea aureliană romană au început să vină popoare migratoare. Astfel, goţii au ocupat o vreme teritoriul ţării şi tocmai acestora Sfântul Ioan Gură de Aur le-a trimis misionari creştini de la Constantinopol. De asemenea, a trimis misionari şi în Dobrogea, iar Episcopul Tomisului, Teotim I a fost un prieten al său. Iar Sfântul Ioan Casian care s-a născut în Dobrogea şi vorbea perfect limba greacă şi limba latină a fost hirotonit diacon de către Sfântul Ioan Gură de Aur şi a fost trimis la Roma ca să spună Papei Inocenţiu cum este persecutat el, Sfântul Ioan Gură de Aur, la Constantinopol”.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai evidenţiat că „De la Sfântul Ioan Gură de Aur învăţăm în primul rând dreapta credinţă şi viaţa duhovnicească. De la el avem şi sfânta liturghie pe care o săvârşim aproape pe tot parcursul anului, cu câteva excepţii când se săvârşesc celelalte două sfinte liturghii. De la el avem cele mai frumoase predici. El este cel mai mare orator al creştinătăţii sau cel puţin al Bisericii Răsăritene şi este pentru noi un mare apărător al familiei. De la Sfântul Ioan Gură de Aur învăţăm, de asemenea, că mai mult decât toate este pocăinţa şi milostenia. Sfântul recomandă milostenia ca fiind esenţa evangheliei iubirii lui Hristos”.

Totodată, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a hirotonit întru diacon, în timpul Sfintei Liturghii, pe tânărul teolog Adrian Constantin Oancea, angajat al Centrului eparhial.

Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului adăposteşte fragmente din moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur aşezate într-o raclă. De construirea acesteia şi a altora pentru alte sfinte moaşte aflate în biserici bucureştene s-a ocupat Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul. În semn de apreciere Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a dăruit astăzi Preasfinţiei Sale un engolpion cu chipul Mântuitorului.

„Racla aceasta pe care aţi văzut-o la intrare când aţi sărutat moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur a fost făcută cu multă măiestrie şi este foarte mare în raport cu mărimea sfintelor moaşte prin grija Preasfinţitului Părinte Episcop Vicar Varsanufie Prahoveanul. De aceea, am ţinut ca astăzi să slujim împreună la această sfântă biserică, dar şi pentru că Preasfinţia Sa a avut iniţiativa, a găsit bani şi modalităţi de a se confecţiona mai multe racle în Bucureşti de o frumuseţe deosebită. Dorim ca în această zi să îi oferim un engolpion cu Mântuitorul Iisus Hristos, Arhiereul cel veşnic şi să-i mulţumim pentru multa dăruire pe care a arătat-o în înfrumuseţarea raclelor pentru a adăposti moaştele multor sfinţi”.

La final, Preafericirea Sa a dăruit iconiţe credincioşilor prezenţi la această frumoasă sărbătoare.

Sfântul lăcaş a fost sfinţit în ziua în care a fost adus pentru prima dată în Bucureşti Cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei, luni, 24 octombrie 2011, cu prilejul hramului din acest an al Sfântului Dimitrie cel Nou, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de un sobor de ierarhi români şi străini. Biserica, construită în stil ştefanian, are hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului – Prodromiţa şi Sfântul Ioan Gură de Aur. Lăcaşul de cult a fost construit în numai trei luni.

Sursa: basilica.ro