Sfânta Drosida, fiica împăratului Traian, sărbătorită în Biserica Ortodoxă Română

Biserica Ortodoxă prăznuieşte la 22 martie 2012 pe Sfânta Drosida, fiica împăratului Traian şi pe cele cinci fecioare împreună cu dânsa. 

În vremea împăratului Traian ( 98 - 117 d.Hr.), cinci fecioare canonice – numite aşa deoarece trăiau într-un loc retras, păzind poruncile lui Dumnezeu - îşi asumaseră obligaţia de a strânge cu grijă şi cu evlavie, moaştele sfinţilor mucenici, pe care apoi le ungeau cu mir şi le înmormântau în locul pustiu în care ele vieţuiau. Aflând de acest lucru, fiica împăratului Traian, al cărei nume era Drosida, s-a alăturat numaidecât acestui grup creştin. 

 Adrian, logodnicul Drosidei, care era şi unul dintre consilierii imperiali, a cerut să se pună soldaţi de pază lângă trupurile creştinilor morţi, ca să cunoască cine sînt cei care ridică trupurile lor. Informat de iscoadele sale că logodnica sa se creştinase şi aduna pentru îngropare osemintele creştinilor, le reclamă lui Traian pe toate cele şase creştine. Împăratul, văzând laolaltă cu cele cinci femei şi pe Drosida, s-a înspăimântat, şi a poruncit ca aceasta să fie ţinută sub pază, pentru a se căi de ceea ce a făcut, iar pe celelalte cinci femei canonice a poruncit să le arunce într-un vas cu aramă topită. Din arama amestecată cu ţărâna celor cinci femei s-au construit fundurile vaselor băilor obşteşti, ridicate atunci din nou de împărat, spre desfătarea închinătorilor la idoli.

Auzind Drosida de porunca aceasta şi dorind a urma celor cinci fecioare, ridicând ochii, zicea: 'Stăpâne, Doamne Iisuse Hristoase, de este voia Ta să mă mântuiesc şi să scap de nebuneasca credinţă a tatălui meu, ajută-mi să scap din cămara cea de nuntă a necredinciosului Adrian şi să mă duc unde sunt şi cele cinci fecioare, ce m-au povăţuit la frica Ta'.

Zicând aceasta, şi-a lepădat îmbrăcămintea de prinţesă, ieşind pe ascuns din temniţă, în toiul nopţii, şi mergând spre locul de execuţie, cugeta aşa: 'Cum mă voi duce la Dumnezeu, neavând îmbrăcăminte de nuntă? Căci nu am primit Botezul şi sunt încă necurată! Ci, Împărate al împăraţilor, Doamne, Iisuse Hristoase, iată am renunţat la împărăţia mea pentru dragostea Ta, ca să mă aşez portar al împărăţiei Tale. Tu, deci, Cel ce Te-ai botezat pentru noi, botează-mă şi pe mine cu Duhul Tău cel Sfânt!' Şi zicând aceasta, scoţând mirul pe care îl luase cu sine şi ungându-se, s-a aruncat într-un lac şi s-a botezat, zicând: 'Se botează roaba lui Dumnezeu, Drosida, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Amin'.

Şi păzindu-se pe sine după aceea, timp de şapte zile, vreme în care primea hrană îngerească, în a opta zi, rugându-se lui Dumnezeu să o lumineze ce să facă, a adormit în Domnul.

O reprezentare unică la noi în ţară a Sfintei Drosida este zugrăvită în biserica Mănăstirii Celic-Dere din judeţul Tulcea, în pronaos, pe peretele dinspre sud, în primul medalion de lângă uşă, alături de Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş.

În ziua de 22 martie 2007, la Mănăstirea Bucium din Iaşi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a sfinţit locul unde se va ridica un paraclis de vară cu hramul „Sfânta Muceniţă Drosida“ şi „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou“.

Sursa: basilica.ro