Sfântul Grigorie Palama este dascălul pocăinţei

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învăţătură rostit pe 11 martie 2012 în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală, a tâlcuit semnificaţiile pericopei evanghelice a Duminicii a II-a din Post sau a Sfântului Grigorie Palama care prezintă Vindecarea slăbănogului din Capernaum.

Astfel, Preafericirea Sa a menţionat că pericopa evanghelică citită astăzi este un îndemn la ajutorarea bolnavilor şi la solidaritate cu aproapele. 

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat necesitatea vindecarea sufletului pentru că bolile sunt o consecinţă a păcatelor noastre. 

 „Mai întâi trebuie să căutăm în viaţa noastră vindecarea sufletului de păcat care se face prin pocăinţă, prin mărturisirea păcatelor şi prin dobândirea iertării păcatelor de către Hristos prin preotul duhovnic. De aceea, în Postul Sfintelor Paşti trebuie mai întâi să căutăm vindecarea sufletului mai mult decât vindecarea trupului. Trebuie să vindecăm sufletul pentru că foarte adesea bolile noastre trupeşti sunt urmare a păcatelor şi acest lucru nu e valabil întotdeauna, dar în general. De aceea, Mântuitorul a zis Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale înainte de a vindeca trupeşte pe slăbănogul sau pe paraliticul din Capernaum. În mod deosebit vedem însă aici şi pe cei care îngrijesc bolnavii fie în casă, fie în spitale, fie în diferite unităţi medicale. Cei patru oameni care tac, adică nu spun nimic, ci numai ajută cu mâinile lor pe cel bolnav reprezintă mulţimea de oameni milostivi anonimi care au milă de cei săraci fie cadre medicale, fie oameni care cumpără medicamente pentru cei bolnavi, fie oameni care se roagă pentru cei bolnavi. Credinţa lor ajută pe fiecare dintre cei bolnavi. Vedem în această rugăciune şi lucrare a Bisericii pentru sănătatea celor bolnavi o mare lucrare a iubirii sfinte şi milostive mai ales într-o lume din ce în ce mai egoistă, mai individualistă. Este mare nevoie să ne rugăm şi pentru alţii şi să ajutăm cât mai mulţi oameni care suferă să simtă că prin mâinile noastre şi prin rugăciunile noastre vine iubirea milostivă a lui Hristos spre ei”, a spus Patriarhul României, după cum ne informează Radio TRINITAS.

Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat importanţa teologiei Sfântului Grigorie Palama.

„Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului a trăit între anii 1296-1359. A trăit 63 de ani şi a fost trecut în calendar în rândul Sfinţilor doar la 9 ani după trecerea sa la viaţa veşnică şi anume, în 1368. De atunci şi până astăzi Duminica a doua din Postul Mare se mai numeşte şiDuminica Sfântului Grigorie Palama. Acesta este un teolog al luminii dumnezeieşti necreate şi neînserate, teolog al harului Preasfintei Treimi, care este lumină izvorâtă din Preasfânta Treime şi nu o lumină creată, făcută, cum este lumina soarelui. Această lumină dumnezeiască nu se vede cu ochii trupeşti, ci numai cu ochii duhovniceşti şi se vede în toată slava ei numai de cei cărora Dumnezeu le dăruieşte această posibilitate să preguste slava Împărăţiei Cerurilor încă în trup fiind în lumea aceasta. În cărţile noastre de cult, în slujba Vecerniei mai ales, Sfântul Grigorie Palama este numit fiu al dumnezeieştii şi neînseratei lumini sau vestitor al dumnezeieştii lumini. Mai este numit şi cunoscător al tainei celei cereşti a Sfintei Treimi. 

Patriarhul României, în cuvântul Său, a precizat şi motivele prăznuirii Sfântului Grigorie Palama în Duminica a II-a din Postul Mare. 

„Sfântul Grigorie Palama este prăznuit în această Duminică a doua a Sfântului Post pentru două motive principale. În primul rând pentru a ne arăta că de fapt credinţa ortodoxă celebrată în mod deosebit în Duminica Ortodoxiei nu este o simplă teorie, ci este o relaţie adevărată cu Dumnezeu Cel adevărat. Credinţa dreaptă sau credinţa ortodoxă este credinţa prin care omul dobândeşte lumina cea neînserată a Împărăţiei Cerurilor, slava Împărăţiei Cerurilor şi viaţa veşnică. Cu alte cuvinte, de la început ni se spune că slava sfinţilor văzută în icoanele ortodoxe este o slavă trăită, experimentată, în pregustare, într-un fel de arvună aici în lumea aceasta de către sfinţi şi ea va fi dăruită după învierea morţilor în Împărăţia lui Dumnezeu celor care L-au iubit pe Dumnezeu şi au adunat încă din timpul vieţii pământeşti lumină în suflet, lumina harului Preasfintei Treimi.

Deci, Duminica Sfântului Grigorie Palama sau Duminica Luminii neînserate a harului şi a slavei Preasfintei Treimi confirmă dreapta credinţă ca fiind credinţa dătătoare de viaţă veşnică, de mântuire veşnică, de bucurie, pace şi fericire veşnică în Împărăţia Preasfintei Treimi. Al doilea motiv de prăznuire a Sfântului Grigorie Palama în această a doua duminică din Postul Sfintelor Paşti este şi acela de a ne arăta că Postul Sfintelor Paşti are o direcţie precisă. Este călăuzit spre o lumină şi anume, Lumina Învierii lui Hristos.

Ca atare, această Lumină a Învierii lui Hristos pe care noi o prăznuim în Sărbătoarea Sfintelor Paşti ca fiind arvuna Împărăţiei Cerurilor se adună în sufletul nostru prin rugăciune mai multă, prin postire, prin pocăinţă, prin spovedanie mai deasă, prin împărtăşire mai deasă, prin ascultarea cu atenţie a slujbelor din Sfânta Biserică şi prin săvârşirea de fapte bune. Cu alte cuvinte, Duminica Sfântului Grigorie Palama ne arată scopul Postului şi anume, curăţirea de păcate, de întunecimea păcatelor, de întunecimea egoismului, lăcomiei de tot felul pentru a ne lumina sufletele şi pentru a retrăi şi regăsi lumina de la botez, haina luminoasă pe care am primit-o la Sfântul Botez. Deci, Sfântul Grigorie Palama este un dascăl al dobândirii luminii harului lui Dumnezeu prin nevoinţă, prin pocăinţă, prin o sensibilizare profundă a sufletului nostru de a deveni cât mai transparent prezenţei harului Preasfintei Treimi în Biserică şi în viaţa noastră”. 

Duminica viitoare Biserica Ortodoxă se va afla în Duminica Sfintei Cruci.

Sursa: basilica.ro