Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - dascăli ai pocăinței, ai curajului și luminători pentru Biserică

Biserica noastră îi sărbătoreşte astăzi, la 29 iunie 2013, pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, martirizaţi la Roma în timpul împăratului Nero, în anul 67. În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii oficiată în paraclisul istoric al reședinței patriarhale, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre viaţa şi activitatea celor doi mari Sfinţi Apostoli, aceşti doi corifei ai Ortodoxiei.

Făcând referire la Sfântul Apostol Pavel, Părintele Patriarh a arătat că deşi nu făcea parte din cei 12 apostoli pe care i-a chemat Hristos fiind pe pământ devine un apostol iubit după ce se schimbă viaţa lui în chip minunat, şi anume acest al XIII-lea apostol devine cel mai harnic misionar dintre toţi apostolii. El nu este chemat de Hristos cel de pe pământ, el nu l-a întâlnit niciodată pe Hristos în trup, ci el este chemat de Hristos cel înălţat la ceruri după ce a trecut prin moarte şi înviere.

Totodată, Patriarhul României a evidenţiat de ce Biserica a hotărât ca sfinţii Petru şi Pavel să fie cinstiţi în aceiaşi zi.

„Biserica a hotărât ca acești doi mari Apostoli să fie cinstiți în aceiași zi deoarece în aceiași zi au pătimit moarte de martiri la Roma, în același an, în data de 29 iunie 67. Sf. Petru a pătimit moarte de martir prin răstignire cu capul în jos, iar Sf. Ap. Pavel moarte de martir prin tăierea capului, întrucât era cetățean roman şi avea dreptul la o moarte mai demnă care să nu fie asemănătoare morții sclavilor” , a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Elogiind personalitatea Sfântului Apostol Petru Patriarhul României a subliniat râvna sa pentru lucrarea mântuitoare a Domnului Hristos: „Sfântul Apostol Petru este un om simplu, dar cu multă râvnă pentru lucrarea mântuitoare a lui Hristos, iar odată ce a simțit chemarea el urmează Mântuitorului cu multă pasiune, cu multă dragoste. Este un temperament foarte viu, înflăcărat. El arată dragostea față de Hristos adesea printr-un curaj neobișnuit. El coboară din corabie și cere Mântuitorului să meargă pe apă până la El, arătând prin aceasta bucuria întâlnirii lui Hristos. (…) Este un om prin care lucrează Duhul Sfânt, un om prin care Hristos îşi arată puterea Sa nu numai prin cuvânt ci şi prin minunile săvârşite de Sfântul Apostol Petru”.

De asemenea, Părintele Patriarh a vorbit despre convertirea minunată a Sfântului Apostol Pavel, evidenţiind cum a ajuns dintr-un mare prigonitor un înflăcărat apărător al dreptei credinţe.

„Sfântul Apostol Pavel avea un mare zel pentru păstrarea tradițiilor iudaice, de aceea el a devenit un mare prigonitor al creștinilor considerând că noua învățătură a lui Iisus Hristos răstoarnă tradițiile acestea dar de fapt în Iisus Hristos s-au împlinit profețiile Vechiului Testament și astfel, ca prigonitor al creștinilor a primit misiunea să meargă la Damasc să aresteze pe cei care cred în Hristos și să îi aducă în lanțuri pentru a fi judecaţi. Însă, în mod neașteptat, înainte de a intra în Damasc o lumină puternică l-a învăluit și orbit și i-s spus Saule Saule, de ce mă prigonești? (pentru că numele lui înainte de a deveni creștin era Saul). El a zis cine ești Doamne și glasul din lumina fulgerătoare i-a răspuns Eu sunt Iisus pe care tu îl prigonești. Apoi, Hristos Domnul îi spune că va fi trimis la neamuri, l-a sfătuit să meargă să fie primit de un ucenic, Anania, s-a botezat, dar de teamă de a nu fi ucis de iudei pentru că a devenit creștin, s-a refugiat în Arabia unde timp de trei ani s-a pregătit pentru propovăduire, pentru misiune în post, rugăciune și în citirea Sf. Scripturi”, a spus Preafericirea Sa.

Părintele Patriarh a explicat faptul că temelia credinței pe care se zidește biserica lui Hristos este mărturisirea Dumnezeirii lui Iisus Hristos, adevăr mărturisit de sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi baza misiunii lor.

„Avem doi oameni diferiți așa cum se vede prin lucrarea lor, Sf. Apostol Pavel fiind cărturar a scris mai multe epistole din care s-au păstrat 14 de o profunzime teologică, spirituală, pastorală, misionară. Acești doi diferiți Apostoli au multe în comun și ceea ce au în comun este baza misiunii lor. Atât Sfântul Apostol Petru cât și Sfântul Apostol Pavel îl iubesc pe Hristos cu toată tăria lor și îl mărturisesc ca fiind Dumnezeu, nu un simplu om. Astfel, Sf. Ap. Petru, la întrebarea Mântuitorului Hristos: Dar voi cine ziceți că sunt eu? în numele tuturor apostolilor a răspuns și a zis: Tu ești Hristos Fiul Lui Dumnezeu celui Viu, deci a văzut un om și a mărturisit pe Dumnezeu. A văzut un om în trup și a mărturisit pe Dumnezeu Cel fără de trup, cel Veșnic care însă S-a Întrupat S-a făcut Om din iubire pentru oameni. (…) Sfântul Apostol Pavel de asemenea mărturisește pe Hristos în cuvinte care au intrat ca o cântare, ca un imn în tradiția Bisericii noastre numit Taina Creștinătății: Cu adevărat, mare este taina creştinătăţii. Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, A fost vestit de îngeri, A fost propovăduit intru neamuri, A fost crezut în lume şi S-a înălţat întru Slavă!. Este o concentrare a mărturisirii Dumnezeirii lui Hristos și a Tainei Întrupării de către Sf. Apostol Pavel în Epistola I către Timotei, capitolul 3, 16. Vedem aici că temelia credinței pe care se zidește biserica lui Hristos este mărturisirea Dumnezeirii lui Iisus Hristos”, a spus Preafericirea Sa.

Acești doi apostoli mărturisitori sunt și mari dascăli ai pocăinței.

„Toată viața Sf. Apostol Petru a regretat că s-a lepădat de Hristos și a încercat să recupereze această cădere printr-o râvnă deosebită, printr-un zel misionar față de Hristos. De asemenea, Sfântul Apostol Pavel toată viața își amintea că a prigonit Biserica, dar a transformat această căderea a lui într-o lucrare misionară nemaiauzită și neîntrecută pentru că a lucrat mai mult decât ceilalți apostoli ca să răscumpere într-un fel greșeala lui de a fi fost cândva prigonitor al Bisericii. De aceea, el a scris cele mai frumoase cuvinte despre legătura dintre Hristos și Biserică, el a spus că Hristos este Capul iar Biserica este Trupul Său. El a învățat aceasta pentru că el prigonea pe creștini, dar suferea Hristos care a zis De ce mă prigonești? Nu l-a întrebat De ce îi prigonești pe cei ce cred în Mine?, ci l-a întrebat De ce Mă prigonești pe Mine?. Atunci la porţile Damascului, Sf. Ap Pavel de mai târziu, Saul din Tars, prigonitorul, a înțeles că între Hristos Domnul şi cei ce cred în El este o legătură de viață și când suferă trupul lui Hristos Biserica, suferă și Hristos”, a preciyat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Vorbind despre activitatea de propovăduire a acestor sfinţi apostoli, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că lumea le-a fost ostilă şi au suferit multe pentru credinţa în Hristos, devenind modele vrednice de urmat, exemple de a mărturisi Evanghelia lui Hristos nu numai în vremuri bune, ci şi în vremuri de prigoană: „Acești mari dascăli ai pocăinței devin și mari misionari, devin oameni care luminează viața multor păgâni, îndreaptă spre Hristos pe cei rătăciți, ridică pe cei căzuți, încurajează pe cei deznădăjduiți. Sf. Apostol Petru și Sf. Apostol Pavel au predicat Evanghelia lui Hristos într-o lume ostilă, au fost întemnițați în diferite momente, (…) iar aceste întemnițări au fost completate cu multe necazuri, au fost bătuți, batjocuriți, au suferit foarte mult și aceasta arată că lumea în care ei predicau se împotrivea foarte adesea din cauza fie a unei credințe formaliste la evrei fie din cauza credințelor păgâne. (…) Sfinții Apostoli Petru și Pavel au propovăduit Evanghelia într-o lume adversă, cu multe rătăciri din punct de vedere al credinței, al vieții și cu multe nedreptăți, dar cu toate acestea ei au biruit prin puterea lui Dumnezeu. (…) Acești doi mari apostoli, propovăduitori, misionari, dascăli ai pocăinței, dar și dascăli ai curajului sunt luminători pentru Biserică, sunt pentru noi astăzi învățători și rugători care ne îndeamnă să propovăduim Evanghelia nu când totul merge bine, ci și în vremuri de prigoană, în vremuri de ostilitate”.

La finalul cuvântului său, Părintele Patriarh a urat celor care îşi serbează onomastica mulţi ani bucurie şi mult ajutor de la Dumnezeu în păstrarea, transmiterea şi intensificarea credinţei : „Astăzi aprox. 500.000 de români poartă numele Sfinților Apostoli Petru şi Pavel sau derivate din aceste nume ceea ce înseamnă că poporul nostru are o evlavie deosebită față de acești mari Apostoli cărora ne rugăm să ne păzească, să ne lumineze să fim şi noi iubitori de Hristos şi de Biserică, mărturisitori ai dreptei credinţe, apărători ai Bisericii şi ai lucrării sale în lume. Tuturor celor care poarte numele de Petru şi Pavel le dorim ani mulţi cu sănătate, bucurie şi mult ajutor de la Dumnezeu în păstrarea, transmiterea şi intensificarea credinţei”.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România.



Sursa: www.basilica.ro