Printre cele mai cunoscute obiceiuri legate de ziua de 9 martie se numără cel al “mucenicilor” - colăcei fierţi sau copţi care amintesc de cei 40 de sfinţi martiri ucişi în Sevastia Armeniei.
Forma acestora şi numele lor sunt diferite de la o zonă la alta: „Sfinţi” sau „Sfinţişori” în Moldova, „Măcinici” şi „Mucenici” în Muntenia, „Bradoşi” în Oltenia, „Brânduşei” în Banat.
„Este deja o reiterare a gestului sacrificial, pe de o parte femeia care îi face se sacrifică pe ea însăşi prin efortul de a face acest aluat, pe de altă parte avem de a face cu un sacrificiul vegetal, în folclorul românesc apare frecvent acest sacrificiu al grâului. Aceşti colaci sunt neapărat unşi cu miere şi miez de nucă şi sunt daţi de pomană. Se face şi al 41-lea colac care are gură, nas, dar n-are ochi. El se numeşe uitata şi este oferit copiilor tot pomană pentru cei care au fost uitaţi dealungul anului ce tocmai trecuse în ritualurile de pomenire a morţilor“, a declarat pentru TRINITAS TV., Laura Jiga Iliescu, cercetător, Institutul de Etnografie şi Follor Bucureşti.
Mucenicii, sau 'Sfinţişorii' sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma cifrei opt.
În Dobrogea şi Muntenia, „măcinicii” sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahar, cu scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii 40 de Mucenici.
Indiferent de modalitatea de preparare, după ce sunt binecuvântaţi de preot, „mucenicii” se dau de pomană copiilor şi sărmanilor, în amintirea celor trecuţi la Domnul.
Sursa: basilica.ro
Din aceeași categorie



