Traduceri și manuscrise ale ”Leastviței”

”Scara Dumnezeiescului Urcuş” a Sfântului Ioan Sinaitul este una dintre cele mai importante lecturi filocalice din timpul Postului Mare.

„Leastviţa” , aşa cum a fost denumită după termenul slavon, a fost tradusă în mai multe limbi şi de foarte devreme în limba română. Prima traducere datează de la începutul secolului al XVII-lea şi a fost făcută de Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei. A fost un moment de răscruce pentru Ortodoxia Românească.

Arhim. Policarp Chiţulescu, director al Bibliotecii Sfântului Sinod, a menţionat că această traducere  a fost realizată în perioada în care Sf. Varlaam al Moldovei a fost egumen la mănăstirea Secu, 1603-1613, iar un studiu recent arată că sfântul mitropolit s-a inspirat după o variantă slavonească. 

Pătrunderea Leastviţei pe teritoriul ţării noastre s-a făcut prin scrierile slavone şi greceşti. La Biblioteca Sfântului Sinod există primul manuscris slavon al ”Scării” Sfântului Ioan Sinaitul. Acesta a fost achiziţionat în anii ’60 de la Anticariatul de Stat.

Biblioteca Sfântului Sinod găzduieşte mai multe manuscrise ale operei Sfântului Ioan Sinaitul, ”Scara”.

„Ediţia imprimată de monahii nemţeni în 1914 a avut o bună circulaţie, exemplare din această lucrare se găsesc în mai toate bibliotecile ţării, mai ales în cele mănăstireşti. Formulele Blagosloveşte părinte arată de asemenea că Scara era citită în cadrul cultului”, a mai arătat Arhim. Policarp Chiţulescu.

Există şi traduceri contemporane ale Scării.

„O traducere de referinţă a scării Sf. Ioan în limba română îi aparţine pr. Dumitru Stăniloae, lucrare inclusă în Filocalia nr. 9, există o traducere a scării făcută de Mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu, există şi un manuscris contemporan copiat de protosinghelul Gherasim Negulescu de la Cheia  care se păstrează la reşedinţa Palatului Patriarhal”, a mai spus Arhim. Policarp Chiţulescu pentru TRINITAS TV.

Numele Sfântului Ioan Scărarul, Cuviosul pe care-l cinstim în săptămâna a patra a Postului și duminică, se confundă cu cel al operei sale. Lucrarea sa este călăuză a monahilor nevoitori dar și a oricărui creștin care caută mântuirea.

Sursa: www.basilica.ro