Vecernia Învierii la Catedrala Patriarhală

În prima zi de Paşti, în toate lăcaşurile de cult din Patriarhia Română, se oficiază în jurul orelor 12:00 Vecernia Învierii, numită în popor şi „a doua Înviere”.

La Catedrala Patriarhală, duminică, 20 aprilie 2014, Vecernia Învierii Domnului a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Alături de Preafericirea Sa s-au aflat şi Preasfinţitul Părinte Varlaam, Episcop Vicar Patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

În cadrul acestei slujbe a fost citită pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan, capitolul al XX-lea, versetele de la 19 la 25: Şi fiind seară, în ziua aceea, întâia a săptămânii (Duminica), şi uşile fiind încuiate, unde erau adunaţi ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus şi a stat în mijloc şi le-a zis: Pace vouă! Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, văzând pe Domnul. Şi Iisus le-a zis iarăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus. Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Evanghelie a fost citită în 12 limbi.

Puterea de a ierta păcatele a fost dată ucenicilor ca o împlinire a poruncii săvârşirii Sfintei Euharistii

În cuvântul său de învăţătură, Patriarhul României a arătat că Hristos Domnul a dăruit ucenicilor săi, şi prin ei Bisericii, puterea iertării păcatelor: „Această arătare a lui Hristos şi întâlnire cu ucenicii săi, după Învierea Sa din morţi, are o semnificaţie deosebită deoarece vedem că Hristos Domnul face dar ucenicilor săi şi prin ei Bisericii Sale, un dar dumnezeiesc pe care numai Dumnezeu îl are ca atribut, şi anume iertarea păcatelor. Puterea de a ierta păcatele şi de a ţine păcatele, de a amâna iertarea a fost dată ucenicilor ca o împlinire a poruncii săvârşirii Sfintei Euharistii zicând aceasta să o faceţi întru pomenirea mea. Deci, Hristos Domnul înainte de moartea şi de Învierea Sa instituie Sfânta Euharistie, iar acum instituie Sfânta Taină a iertării păcatelor”.

Nimeni nu se poate mântui fără iertarea păcatelor

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că taina iertării păcatelor este un dar atât de mare încât Hristos Domnul nu a dat îngerilor această putere, ci oamenilor: „Iertarea păcatelor înseamnă eliberarea omului de ceea ce nu este conform firii şi vocaţiei sale, firii create de Dumnezeu ce a devenit o lucrare contrară firii, şi anume păcatul şi patimile. Această eliberare de păcate este o refacere a hainei Botezului, o curăţire a hainei botezului omului creştin prin aceea că iertându-se păcatul omul care s-a pocăit şi a primit iertarea păcatelor după ce le-a mărturisit poate intra în Împărăţia Cerurilor, se poate mântui. Nimeni nu se poate mântui fără iertarea păcatelor. Dumnezeu iartă păcatele, dar acest dar l-a dat şi ucenicilor săi şi prin ei slujitorilor Bisericii. Această taină a iertării păcatelor este deci o taină a renaşterii, a înnoirii vieţii duhovniceşti, este o taină care ne permite să refacem legătura noastră de fii şi fiice duhovniceşti cu Dumnezeu. Este o taină şi un dar atât de mare încât Hristos Domnul nu a dat îngerilor această putere, ci oamenilor. Taina iertării păcatelor este o taină de ridicare a omului, de eliberare a lui de un trecut apăsător şi posibilitatea pentru un început bun. Iertarea păcatelor este deci o lucrare mântuitoare”.

Sfintele Taine nu sunt un drept, ci sunt un dar şi darul acesta se dăruieşte celor care se pregătesc

Totodată, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat cuvintele Mântuitorului care a zis Luaţi Duh Sfânt; Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute: „Sfântul Chiril al Alexandriei tâlcuieşte această ţinere a păcatelor ca fiind o amânare în două cazuri concrete şi anume o amânare a Botezului dacă cel care devenind candidat pentru Botez nu este suficient de pregătit şi o amânare a împărtăşirii cu Sfânta Euharistie dacă cel care doreşte să se împărtăşească nu este suficient de pregătit. Deci, această ţinere sau reţinere în a ierta păcatele nu este o lucrare arbitrară, ci este o lucrare pastorală, este o lucrare responsabilă, este o lucrare de vindecare, este o pedagogie. Numai când lipsim pe cineva de un dar îl facem conştient cât de mare este valoarea darului care i se refuză, altfel se crede că totul ni se cuvine. Sfintele Taine nu sunt un drept, ci sunt un dar şi darul acesta se dăruieşte celor care se pregătesc pentru a-l primi fiind conştienţi de faptul că nu îl merită, dar s-au străduit să ceară iertare, să schimbe viaţa, să primească iertarea de la Dumnezeu prin ucenicii Lui, prin Apostoli şi prin urmaşii lor. În anul acesta al Sfintei Taine a Spovedaniei şi Împărtăşanie această Evanghelie care ne vorbeşte despre iertarea păcatelor este deosebit de semnificativă. Faptul că Mântuitorul spune Luaţi Duh Sfânt, şi apoi zice Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute ne arată că aceasta nu este o lucrare obişnuită, nu este o autoritate juridică care li se dă lor, ci o lucrare cerească prin venirea Duhului Sfânt asupra acelora care primesc puterea de a ierta păcatele. Sfântul Simeon Tesaloniceanul spune că Hristos Domnul a făcut trei hirotonii asupra apostolilor. Mai întâi i-a făcut diaconi când i-a chemat la apostolat, apoi i-a făcut preoţi când a zis după Înviere Luaţi Duh Sfânt Cărora veţi ierta păcatele, vor fi iertate şi i-a făcut episcopi atunci când a pogorât peste ei Duhul Sfânt în plinătatea Lui în chip de limbi de foc, la Rusalii sau la Cincizecime. Această sfinţire graduală a ucenicilor are un scop ca ei să devină sfinţitori ai poporului. Deci, Duhul Sfânt se dă prin hirotonie celor care devin sfinţitori ai credincioşilor, săvârşitori ai Sfintelor Taine pentru ca omul să se curăţească de păcate şi să dobândească sfinţenia care este însăşi prezenţa şi lucrarea lui Dumnezeu în om prin Duhul Sfânt”.

Citirea Evangheliei în mai multe limbi ne arată că Hristos doreşte mântuirea tuturor oamenilor indiferent de vârstă, de rang, dar şi de etnie

De asemenea, Preafericirea Sa a evidenţiat faptul că Evanghelia citită la această sfântă slujbă, în 12 limbi, este o Evanghelie misionară: „Ea s-a citit în mai multe limbi pentru a ne arăta că Evanghelia Învierii lui Hristos nu rămâne doar în poporul evreu, ci ea este destinată să fie anunţată, să fie propovăduită la toate popoarele. Potrivit cuvintelor Mântuitorului care spune: Mergând învăţaţi toate neamurile botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă. Nu doar o parte, ci toate poruncile, toate poruncile, plinătatea Învăţăturii Lui. Deci, citirea Evangheliei la Vecernia Sfintelor Paşti în mai multe limbi ne arată că Hristos Domnul doreşte mântuirea tuturor oamenilor indiferent de vârstă, de rang, dar şi de etnie. Etniile, neamurile, popoarele în diversitatea lor sunt chemate la unitate, la comuniune prin iubirea lui Hristos arătată în Sfânta Cruce şi în Învierea Sa. Deci, Vestea cea Bună este vestea că moartea poate fi biruită, că Hristos Cel Răstignit a biruit păcatul, iadul şi moartea şi ne-a dăruit nouă viaţă veşnică. Aceasta este Evanghelia, esenţa Evangheliei care se propovăduieşte la toate popoarele pentru mântuirea tuturor oamenilor şi prin aceasta se vede şi măreţia şi frumuseţea Bisericii. Apostolii lui Iisus au mers la toate neamurile cunoscute atunci iar când Duhul Sfânt a pogorât la Ierusalim peste ei, aceştia au primit pe Duhul Sfânt în chip de limbi de foc. Tocmai ca un program aceste limbi semnificau şi faptul că ei vor fi trimişi să vestească Evanghelia învierii lui Hristos la toate neamurile. În această zi sfântă şi mare primim cu bucurie darul iertării păcatelor şi înţelegem cu multă înţelepciune şi în acelaşi timp cu multă speranţă cât de mare este iubirea lui Dumnezeu care doreşte ca toţi oamenii să se mântuiască, nu doar un singur popor pentru că tot ceea ce Dumnezeu a făcut cu poporul ales a făcut spre binele întregii umanităţi. Acolo era o seră unde se pregătea răsadul ca apoi să fie plantat în toată lumea. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să simţim că este foarte frumos să ne păstrăm identitatea culturală, să sfinţim limba noastră maternă prin cuvântul Evangheliei, prin traducerea Evanghelia Sfintei Scripturi în fiecare limbă, în fiecare expresie etnică şi astfel vom vedea deodată unitatea Biserici şi bogăţia ei spre slava Preasfintei Treimi şi spre a noastră mântuire.

Slujba Vecerniei oficiată în prima zi de Paşti are un caracter special atât prin Evanghelia citită în mai multe limbi, cât şi prin rânduiala solemnă potrivită Marelui Praznic al Învierii Domnului.

Sursa: www.basilica.ro