155 de ani de la Unirea Principatelor sărbătoriți la Patriarhie

La 24 ianuarie 2014 aniversăm 155 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859), act care a avut loc pe Dealul Mitropoliei (Patriarhiei), într-o clădire a Bisericii situată lângă Catedrala mitropolitană de atunci (în prezent Catedrala Patriarhală).

Slujbă de Te Deum

Cu acest prilej, la Sfânta Liturghie oficiată astăzi în Catedrala patriarhală au fost pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române. De la orele 10:30 a fost săvârşită o slujbă de Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie semnificativă.

Slujba a fost oficiată de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, la sfintele slujbe au mai participat: Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc şi Vicepreşedintele instituţiei, Dan Berindei, academicieni, membrii Consiliului Naţional Bisericesc și ai Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, și numeroși credincioși.

Depunere de coroane de flori pe Dealul Patriarhiei

După Slujba de Te Deum, Patriarhul României împreună cu toţi cei prezenţi în Catedrala Patriarhală au mers la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflată pe Dealul Patriarhiei. Aici, au fost depuse coroane de flori din partea Patriarhiei Române și din partea Academiei Române.

Sesiune de comunicării ştiinţifice 

Evenimentul a continuat, de la orele 11.15, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, cu sesiunea de comunicării ştiinţifice „155 de ani de la Unirea Principatelor Române” organizată de Patriarhia Română şi Academia Română. Sesiunea a fost moderată de domnul academician Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române. În deschiderea şedinţei, Patriarhul  României a adresat celor prezenți un cuvântul intitulat Aniversăm un act de dreptate și demnitate națională - 155 de ani de la Unirea Principatelor Române.

„Pentru Biserica noastră, Unirea Principatelor Române a fost temelie pentru recunoaşterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885 şi ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, în anul 1925, după realizarea României Mari. În această perspectivă a autocefaliei Bisericii noastre, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat deja, la 3 decembrie 1864, Decretul organic, în care se arăta că „Biserica Ortodoxă Română este şi rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, în tot ceea ce priveşte organizarea şi disciplina” şi că „Sinodul general al Bisericii Române păstrează unitatea dogmatică a sfintei credinţe ortodoxe cu Marea Biserică de Răsărit, prin coînţelegere cu Biserica Ecumenică a Constantinopolului”, a spus Preafericirea Sa.

A urmat apoi Cuvântul de salut al domnului academician Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române.

„Sunt onorat să particip şi să deschid această sesiune de comunicări ştiinţifice organizată în comun de Academia Română şi Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române. Aşa cum menţiona Preafericirea Sa între Academie şi Patriarhie s-a stabilit o colaborare, Academia Română slujeşte în primul rând ştiinţa, Patriarhia slujeşte Biserica, dar împreună avem aceleaşi scopuri şi între ştiinţă şi religie trebuie să existe o colaborare. Astăzi sărbătorim 155 de ani de la Unirea Principatelor, ştim cum Alexandru Ioan Cuza ales întâi în Moldova ca domnitor al Moldovei a fost apoi ales şi în Ţara Românească şi în felul acesta s-a realizat o dorinţă de veacuri a românilor de a fi împreună. A fost mica unire completată mai târziu cu marea unire din 1918. Sesiunea ştiinţifică de astăzi va aduce în atenţie o serie de fapte şi întâmplări legate de unirea din 1859”, a spus acad. Ionel Haiduc.

În continuare, Vicepreşedintele Academiei Române, Domnul Academician Dan Berindei a susținut comunicarea: Românii Unirii din 1859, în care a subliniat că Unirea nu a reprezentat doar un memorabil moment istoric, ci ea a inaugurat o nouă etapă în istoria naţională.

Apoi, domnul Alexandru Mamina, cercetător științific II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române a susținut comunicarea: Unirea de la 1859: rolul personalităţilor în istorie. 

„Aş dori să pornesc de la afirmaţia a lui Mihail Kogălniceanu care spunea Unirea, naţiunea a făcut-o. Din punctul de vedere al complexului de factori implicaţi în activitatea unionistă, fără îndoială că afirmaţia era corectă. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a devenit posibilă nu numai ca urmare a campaniilor din presă, a mobilizării celor înscrişi pe listele electorale, foarte important aş spune că în urma acordului între boieri şi ţărani reprezentaţi în Adunările Ad Hoc şi nu în ultimul rând în condiţiile presiunii populare exercitate asupra Adunării Elective”, a spus domnul Alexandru Mamina.

Ultima comunicare a fost susținută de domnul Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române a susținut comunicarea: Actul Unirii în arta plastică: „Arta plastică și-a găsit întotdeauna un motiv însemnat de expresie în momentele importante ale națiunii (...) Astăzi este momentul să analizăm din cu totul alt punct de vedere acest mare aport pe care plastica l-a adus la înfăptuirea Unirii și la imortalizarea principalilor făuritori. Începuturile au fost puțin mai înainte, așa cum spusese foarte bine Domnul Acad. Dan Berindei că generația de la 1848 a pregătit Unirea. Același lucru s-a întâmplat și în plastică. Generația de la 1848 a făcut câteva dintre importantele imagini iconice ale națiunii române”.

La rândul său, Părintele Prof. Viorel Ioniță de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București a vorbit despre mărturia arhim. Ioasaf Snagoveanul apărută în presa elvețiană: „Un principe sau un împărat dacă este ales de o Adunare Generală cu majoritate și dacă are binecuvântarea Bisericii atunci acel principe sau împărat devine un domnitor legitim. Cu atât mai mult Alexandru Ioan I este un principe legitim pentru că a fost ales nu numai cu majoritate, ci cu unanimitate de două Adunări Generale și a avut binecuvântarea Bisericii. Această scurtă cuvântare a atras atenția publicului și jurnaliștilor elvețieni pentru că ierarhia romano-catolică pleda împotriva eliberării romanilor, după cum spunea presa elvețiană în înțelegerea italienilor, din statele papale. Jurnaliștii elvețieni spun că așa cum Principatele dunărene au reușit să obțină îndreptățita lor libertate și demnitate de ce nu ar avea dreptul și romanii, locuitorii din statele papale, să obțină libertatea lor?. Cu alte cuvinte acel modest călugăr român era pus oarecum ca model în contrast cu ierarhii romano-catolici”.

În încheierea sesiunii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat volumul MONAHISMUL ORTODOX ROMÂNESC. Istorie, contribuții și repertorizare care va fi lansat la Academia Română.

***

La Iaşi, în 5/17 ianuarie 1859 Adunarea electivă a Moldovei, prezidată de mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, l-a ales Domnitor pe Alexandru Ioan Cuza. Apoi, la București, în dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1859, după participarea tuturor deputaţilor la slujba de Te-Deum oficiată în actuala Catedrală Patriarhală (Mitropolitană atunci), Adunarea electivă a fost deschisă la orele 11.00 sub preşedinţia Mitropolitului Nifon al Ţării Româneşti. Lucrările Adunării Elective a Ţării Româneşti s-au desfăşurat pe Dealul Mitropoliei, în clădirea aflată lângă Catedrala Mitropolitană. În cadrul şedinţei, la propunerea lui Vasile Boerescu, a fost ales în unanimitate domn Alexandru Ioan Cuza, deja ales domn al Moldovei din 5 ianuarie 1859, înfăptuind astfel Unirea celor două Principate Române.