325 de ani de când a început tipărirea Bibliei de la Bucureşti

Pe 5 noiembrie în anul 1687 începea, la Bucureşti, tipărirea cunoscutei ediţii a Bibliei lui Şerban Cantacuzino.

 Pentru Vechiul Testament  s-a folosit o traducere făcută de cărturarul  moldovean Nicolae Milescu, iar pentru Noul Testament textul ediţiei de la Bălgrad (Alba Iulia) din 1648. Întregul text a fost revizuit  de fraţii Radu şi Şerban Greceanu, poate şi de alţi cărturari români aflaţi în Bucureşti.

“Textul la care ne referim este prima reunire a unor traduceri de texte biblice într-un corpus care a dat Biblia, fiind prima tipărire a traducerii Bibliei în limba română. Se spune că au existat texte traduse dintre textele biblice chiar din secolul al XV-lea. Există argumente pentru versiunea Psaltirii în secolul al XV-lea. Cele mai multe texte pe care noi le avem însă dintre cărţile biblice sunt din secolul al XVI-lea. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea cele mai multe sunt manuscrise şi tipărituri. Se ştie că s-a tipărit la Braşov, Coresi şi cu fiul lui, Şerban Coresi, au tipărit Psaltirea, Evangheliarul, dar şi partea de început a Bibliei. Acestea sunt însă copii ale unor traduceri anterioare sau prelucrări ale unor traduceri anterioare ceea ce arată că anumite cărţi dintre cărţile biblice au fost transpuse în limba română într-o epocă anterioară. Cei mai mulţi specialişti spun că în prima jumătate a secolului al XVI-lea dar despre Psaltire, despre una din copiile Psaltirii, e vorba de aşa numita Psaltire Hurmuzachi. Există argumente pentru a plasa transpunerea textului în limba română chiar la finele secolului a XV-lea. Acestor prime texte li se adaugă ulterior şi alte părţi pentru că Noul Testament va fi tradus şi tipărit integral la mijlocul secolului al XVII-lea. Se fac revizii şi noi traduceri ale Psaltirii şi atunci se adaugă treptat care ajung la sfârşitul secolului al XVII-lea să fie imprimate la Bucureşti în ceea ce se cheamă Biblia lui Şerban Cantacuzino”, a declarat pentru TRINITAS TV Prof. Univ. Dr. Gheorghe Chivu de la Institutul de Istorie şi Teorie Literară “G. Călinescu”.

Biblia de la Bucureşti este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât şi prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol. George Călinescu afirma că „ reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”. Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înţelesul tuturor românilor”.

 Sursa: www.basilica.ro