Influenţa Bizanţului asupra civilizaţiilor ortodoxe contemporane

La finele anului trecut, piaţa românească de carte a fost martora lansării primei colecţii în limba română dedicate exclusiv studiului istoriei şi spiritualităţii Bizanţului, sub numele de Byzantium. Iniţiatorul acestei serii documentare este Vasile-Adrian Carabă, profesor în cadrul Catedrei de teologie istorică a Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti, specialist în bizantinologie.

Scopul acestor noi publicaţii este, precum afirmă coordonatorul lor, a le oferi cititorilor şansa de a cunoaşte lumea bizantină într-o manieră obiectivă, eliberată de prejudecăţile încă existente în spaţiul românesc.

  

Primul volum apărut în cadrul colecţiei constă într-o traducere, anume a uneia dintre lucrările reputatului cercetător francez contemporan Michel Kaplan, profesor de istorie medievală la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, doctor în istorie economică, mentalităţi şi comportamente sociale şi preşedinte al Comitetului francez de studii bizantine, intitulată, scurt, Bizanţ. Potrivit autorului, rolul acestei cărţi este acela de a servi drept ghid celor care doresc să-şi formeze o imagine asupra istoriei, culturii ori religiozităţii bizantine, cât şi să conştientizeze influenţa Bizanţului asupra civilizaţiilor ortodoxe contemporane.

Structura cărţii este aşadar cea a unui veritabil ghid istoric, economic, social şi cultural, pornind cu o expunere succintă a modului în care acesta poate fi întrebuinţat. Lectura textului se dovedeşte extrem de lejeră, chiar şi pentru cei neavizaţi şi în ciuda întrebuinţării frecvente a unor termeni de specialitate, mulţumită în mare parte accentuării grafice a ideilor principale din fiecare capitol, astfel încât la o a doua parcurgere a textului efortul de orientare să fie minim. De asemenea, căutarea punctuală a unui subiect este mult uşurată de prezenţa unui indice alfabetic detaliat la sfârşitul cărţii, cât şi a unor repere bibliografice.

Din cauza vastităţii temei abordate, în ciuda conciziei autorului, lucrarea este una destul de voluminoasă, având 332 de pagini. Fiecare capitol este însă precedat de o introducere, ce oferă o perspectivă de ansamblu asupra temei studiate, iar în cazul celor mai complexe, precum Istoria cronologică a Imperiului ori Literatura, acestea sunt urmate de câte o sinteză a datelor, respectiv personalităţilor, precum întregul volum este succedat de o secţiune conţinând repere biografice referitoare la principalele personalităţi politice, culturale şi religioase ale istoriei bizantine.

În ceea ce priveşte prezentarea grafică, aceasta este una deosebit de atrăgătoare, coperta, înfăţişând una dintre cele mai reuşite reprezentări în mozaic ale împăratului Constantin cel Mare, reuşind să-i inducă prezumtivului cititor o primă impresie referitoare la conţinutul cărţii. Menţinându-şi şi sub acest aspect statutul de ghid, textul este însoţit de nu mai puţin decât 63 de imagini, fie ale unor artefacte ori documente din epocă, fie unele reconstituiri ori scheme menite a simplifica înţelesul anumitor pasaje.

Zece capitole

Textul propriu-zis este împărţit în zece capitole, grupate în două părţi, cea dintâi referindu-se la istoria generală, administrativă şi economică a Imperiului Bizantin, iar cea de-a doua, la diferite aspecte ale societăţii bizantine de-a lungul veacurilor, reuşind să ofere o panoramă extrem de vie a acesteia, datorită în special citatelor din felurite documente ale diferitelor perioade din cele 11 secole de istorie bizantină, fie cronici, tratate, coduri de legi ori regulamente administrative. Se resimte totodată interesul deosebit al autorului faţă de anumite aspecte ale civilizaţiei romeilor, precum hagiografia, mai multe vieţi de sfinţi, precum cele ale lui Teodor din Sykeon, Daniel Stâlpnicul ori Leontios, patriarhul Ierusalimului, fiind citate ori parafrazate adesea pentru a întări unele afirmaţii din cuprinsul operei.

Este înfăţişată astfel imaginea unui stat care, departe de a fi constituit, aşa cum socoteau teoriile istorice ale secolului al XVIII-lea, o decadenţă lentă şi abjectă, a reprezentat vreme de mai multe secole principala putere politică, economică şi culturală a lumii creştine şi mediteraneene. Rolul său nu a fost nicidecum doar acela de a păstra moştenirea civilizaţiei greco-romane - deşi acest aspect nu este deloc neglijabil, Bizanţul fiind în mare parte responsabil pentru avântul iniţial al Renaşterii, în secolele XIV-XV, Imperiul dezvoltând această zestre culturală sub toate aspectele, începând cu doctrina imperială şi terminând cu numeroasele sale manifestări artistice, prin care a influenţat decisiv organizarea şi viaţa culturală a numeroase alte state.

Unul dintre cele mai complete compendii ale istoriei şi spiritualităţii bizantine

Creştinismul a fost, pe lângă fondul greco-roman, cel de-al doilea element definitoriu al civilizaţiei bizantine, ierarhia episcopală devenind foarte repede cea mai de seamă apărătoare a romanităţii, în contextul crizei aristocraţiei municipale din secolele V-VII. Biserica Ortodoxă a reprezentat un sprijin constant pentru statul bizantin şi a devenit, după 1453, principalul continuator al acestuia în plan cultural.

Societatea bizantină prezentată în cea de-a doua parte a acestei lucrări este departe de rigiditatea heraldică a reprezentărilor oficiale, fiind un mediu extrem de dinamic, complex şi, cel puţin în cazul Constantinopolului - cosmopolit. Fixitatea unor reguli ori cutume considerate mai înainte drept norme implacabile ale vieţii bizantinilor este vădită a fi fost relativă, precum dependenţa femeii faţă de bărbat - tată ori soţ -, ce era anulată fie prin văduvie, fie prin moştenirea unei averi ori prin fondarea unei mănăstiri, a cărei egumenă devenea aproape automat ctitora.

În concluzie, volumul Bizanţ al scriitorului francez Michel Kaplan nu reprezintă numai unul dintre cele mai complete şi bine structurate compendii ale istoriei şi spiritualităţii bizantine, ci şi o fortuită alegere pentru începerea seriei Byzantium, căreia i s-au adăugat până în prezent alte patru volume, ce urmează a fi prezentate şi care cu siguranţă vor oferi pe viitor cititorilor noi ocazii de a cunoaşte mai îndeaproape civilizaţia căreia îi datorăm enorm în ceea ce priveşte definirea noastră etnică, culturală, politică şi mai ales religioasă.

Sursa: ziarullumina.ro