Printre noi edificii bucureştene

La începutul mileniului al treilea, capitala României trăieşte conectată la Europa, prin contacte economice şi schimburi culturale. Oraşul se preface, lumea circulă, se restaurează centrul istoric, se construiesc noi edificii: supermarketuri, sedii de antreprize, bănci, clădiri ale administraţiei publice, aşezăminte sociale şi spaţii de divertisment.

 Chiar în această vară se finalizează un proiect edilitar important, Stadionul Naţional sau Naţional Arena, o lucrare începută în toamna anului 2007. Investiţiile pentru noua construcţie, dedicată în exclusivitate sportului-rege, fotbalul, este de 240 milioane de euro. Cu toate murmurele unora, bucureştenii sunt mândri că oraşul lor se va alătura, la acest capitol, marilor metropole europene. Sportul nu mai este astăzi doar o problemă de divertisment, ci a devenit o chestiune de reprezentativitate, cu consecinţe economice şi sociale care nu pot fi neglijate.

Trebuie să recunoaştem că Biserica nu dezaprobă sportul în sine, ci lipsa de corectitudine a combatanţilor sau lipsa de civilizaţie a fanilor. Sfântul Apostol Pavel apreciază râvna alergătorului din arenă şi o dă ca exemplu creştinilor în lupta lor pentru sfinţirea vieţii: "Nu ştiţi că acei care aleargă în stadion, toţi aleargă, dar numai unul ia premiul. Alergaţi aşa ca să-l luaţi" (1 Corinteni 9, 24). De asemenea, scrie ucenicului său Timotei: "Iar când se luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa, dacă nu s-a luptat după regulile jocului" (2 Timotei 2, 5).

Ne amintim că în primul mileniu creştin, hipodromul din Constantinopol, principalul loc al confruntărilor sportive din capitala bizantină, era situat în apropierea palatului imperial, nu departe de Catedrala Sfânta Sofia.

La noi, în zona centrală a Bucureştilor, pe Dealul Arsenalului, se lucrează în ritm alert la edificarea Catedralei Mântuirii Neamului, un ideal al poporului nostru drept-credincios care aştepta de mai bine de un secol să se materializeze. Mai ales după ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române, a devenit o datorie a tuturor să participe la construirea Catedralei patriarhale: o icoană a sufletului românesc şi o sinteză a legăturilor sale spirituale şi culturale cu creştinătatea de pretutindeni.

Se înfăptuieşte acum, sub ochii noştri, un act ctitoricesc remarcabil, la care sunt chemaţi să contribuie toţi clericii şi credincioşii români din ţară şi din diaspora. Este o şansă pentru fiecare dintre noi, mai tineri sau mai vârstnici, să devenim ctitori, donatori şi ajutători la zidirea Bisericii Înălţării, Bazilica Sfântului Andrei din capitala României. O catedrală pentru neamul românesc, dar şi o "Catedrală pentru Capitală", mărturie a credinţei şi a vredniciei unei generaţii. Capitala ţării va spori în frumuseţe şi îşi va adăuga o nouă emblemă a identităţii sale spirituale şi culturale.

Vitalitatea unui popor în istorie se măsoară prin împlinirile sale de civilizaţie şi cultură, ca expresii ale creativităţii şi jertfelniciei, în continuitatea generaţiilor. Însă fiinţa sa spirituală, statornică şi netrecătoare, se arată în ceea ce face din iubire curată faţă de Dumnezeu.

Sursa: ziarullumina.ro