Sesiune de comunicări la Academia Română

Academia Română a organizat ieri, 26 iunie 2014, o sesiune de comunicări dedicată împlinirii a 300 de ani de la martiriul Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu. Au participat academicieni, istorici și profesori din întreaga țară.

„Sesiunea s-a dorit, după cum s-a subliniat în cadrul comunicărilor, o replică a aceleia de acum 100 de ani, când în Aula Academiei conferenția, despre Constantin Brâncoveanu, însuși marele istoric Nicolae Iorga. Evenimentul organizat atunci, la două secole de la martiriul Brâncovenilor, s-a desfășurat în prezența personalităților de vârf ale vremii, inclusiv a suveranului Carol I” după cum ne-a transmis diac. Cornel Enache, Reporter Radio TRINITAS prezent la eveniment.

La trecerea a încă un secol, Dinu C. Giurescu, vicepreședintele Academiei Române, a atras atenția de la aceeași tribună, că elevii de astăzi nu mai află nimic din Manualele de Istorie domnia lui Brâncoveanu: „Pe cât încercăm noi, cu orele laice şi cele bisericeşti pe atât curricula manualelor şcolare întoarce spatele Istoriei României. Am luat de curiozitate un manual de clasa a XII-a să văd ce află tinerii absolvenţi ai liceului nostru despre Brâncoveanu. Răspunsul este simplu: nu află nimic pentru că Brâncoveanu nu există în acest manual. M-am oprit asupra acestui element pentru că arată o politică deliberată de a elimina din conştiinţa tinerilor orice este românesc.”

 Academicianul Dan Berindei a susținut, în comunicarea „Vizionarul, realistul și înțeleptul Brâncoveanu”, că acesta a fost, în primul rând, „un domnitor al păcii”, fapt evidențiat din plin de politica sa externă. Vorbitorul a elogiat, de asemenea, activitatea de ctitor de locașuri laice sau de cult și, mai ales, credința lui Brâncoveanu, grație căreia rămâne, dincolo de veacuri, în rândul sfinților: „Nu putem încheia acest eseu fără a menţiona trăsătura fundamentală a lui Brâncoveanu care a fost credinţa sa şi care s-a reflectat în întreaga sa existenţă şi care, la capătul ei, când a înfruntat cu curaj martiriul pentru el şi ai lui, un teribil sfârşit, dar totodată şi-a deschis drum în lumea sfinţilor rămânând dincolo de veac un nemuritor exemplu”.     

 Alte comunicări au susținut academicianul Răzvan Theodorescu, „Un veac valah între martiri și trădări”, academicianul Marius Porumb, despre „Arta brâncovenească în Transilvania” și profesorul universitar Vasile Vasile, „Procesul de românizare a cântărilor la strană, de la Filothei sin Agăi Jipei, la Anton Pann”.

La eveniment au fost prezenți numeroși academicieni, personalități din viața culturală și reprezentanți ai cultelor. Din partea Bisericii Ortodoxe Române a participat, ca delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, părintele consilier patriarhal Florin Șerbănescu.

„Este o manifestare care alăturată tuturor celorlalte care sunt organizate în acest an al Sfinţilor Martiri Brâncoveni am spune că într-un fel anume înmiresmează viaţa noastră duhovnicească şi culturală constituind o aplecare de cuget asupra valorii înaintaşilor noştri care ne-au lăsat o moştenire inestimabilă”, după cum a precizat părintele consilier patriarhal Florin Șerbănescu.

Părintele Florin Șerbănescu a înmânat organizatorilor sesiunii și un mesaj din partea Preafericitului Părinte Daniel, intitulat Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română.

În textul acestuia, Patriarhul României a apreciat că Domnitorul Martir Constantin Brâncoveanu este, pentru conștiința creștină și națională a poporului român, un simbol al dăruirii jertfelnice și totale față de Dumnezeu și de neamul românesc. În cele ce urmează redăm un fragment: „Mai presus de toate realizările sale remarcabile în plan politic, cultural, educațional și social,Sfântul Constantin Brâncoveanu ilustrează condiția martirului creştin, care-și asumă vocația de a-L mărturisi pe Hristos cu prețul vieții sale și a propriilor săi fii. Comemorarea solemnă naţională a Sfinţilor Martiri Brâncoveni în anul 2014 ne cheamă să fim şi noi mărturisitori ai credinţei creştine, ctitori de locaşuri sfinte şi de cultură creştină, să cultivăm întrajutorarea frăţească faţă de toţi creștinii ortodocşi şi să fim darnici, având în suflet iubire jertfelnică, smerită şi milostivă.

Sesiunea de comunicări „300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu” a fost organizată de Secția de științe istorice și arheologice și de Secția de arte, arhitectură și audiovizual ale Academiei Române.

Foto: Ziarul Lumina