Ziua Culturii Naționale la Academia Română

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, s-a aflat astăzi, 15 ianuarie 2014, la Adunarea Generală a Academiei Române cu prilejul Zilei Culturii Naţionale și a zilei de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu. Evenimentul a început cu un concert cameral susținut de un cvartet de coarde al studenților din cadrul Universității de Muzică din București.

Sesiunea a fost deschisă de Academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. „Academia Română consideră că nu putea fi aleasă o dată mai potrivită ca Ziua Culturii Naţionale decât ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu, pentru ce a însemnat Mihai Eminescu în cultura ţării. Avem în România nume însemnate în toate domeniile culturii, adică al artelor şi ştiinţelor, ştiinţa fiind parte a culturii deşi uneori ştiinţa şi cultura sunt menţionate separat. Mai multe nume de personalităţi ar putea candida pentru a defini o anumită zi drept Zi a Culturii Naţionale, dar Eminescu nu doar a contribuit enorm la formarea limbii române moderne, ci în opera sa dovedeşte că nu era nici de cunoştinţele ştiinţifice de bază din vremea sa”, a spus Acad. Ionel Haiduc,  președintele Academiei Române.

În continuare s-a dat citire mesajului adresat de Ministrul Culturii.

„Eminescu era şi este, rămâne cultură română. Dacă nu ne naştem cu Eminescu lângă, nu trăim şi ne dezvoltăm prin Eminescu, nu ne străduim să îl cuprindem pe Eminescu nu putem înţelege durerea absenţei culturii, nu ne putem înţelege patrimoniul şi limba română, nu ne putem apropia marile nume ale modernităţii ulterioare şi nu ne putem aşeza scara valorilor contemporane”, a spus Radu Boroianu,  Secretar de Stat, Ministerul Culturii.

Academicianul Eugen Simion, Președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă și președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române a vorbit despre acuzele aduse lui Mihai Eminescu în perioada contemporană.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel  a rostit un cuvânt intitulat EMINESCU ŞI BISERICA, prin care a elogiat personalitatea poetului național Mihai Eminescu, evidențiind legătura pe care poetul a avut-o cu Biserica: „Născut şi crescut în spiritul creştin ortodox al unei familii evlavioase, care avea legături strânse cu Biserica şi monahismul românesc, Mihai Eminescu a rămas, pentru toată viaţa, profund pătruns şi inspirat de universul spiritual al locurilor natale botoşănene, presărate cu dealuri domoale şi mult cer, cu mănăstiri şi schituri de viaţă sfântă şi cu tradiţii populare de o mare frumuseţe artistică. Ataşamentul, respectul şi admiraţia lui Eminescu pentru Biserica neamului, pe care a văzut-o mereu prezentă în dezvoltarea culturii şi identităţii naţionale a poporului român, le-a dobândit din familia sa, de la surorile mamei sale care erau călugăriţe, una dintre ele chiar stareţă la schitul Agafton, unde copilul, apoi tânărul Mihai Eminescu mergea adesea. Aşa s-a familiarizat el de foarte timpuriu cu slujbele şi cântările bisericeşti, reflectându-le mai târziu în unele din creaţiile sale, în care foloseşte metafore inspirate din universul liturgic ortodox, ca, de pildă, în poezia „Rugăciune”. Iubit şi preţuit de oamenii Bisericii de la vârsta fragedă a copilăriei şi până la sfârşitul vieţii, Eminescu a fost la rândul său un iubitor şi apărător al Bisericii. Astfel, el a numit Biserica Ortodoxă „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului (…)”.

Au mai luat cuvântul Acad. Dan Berindei și Acad. Ion Aurel Pop, rectorul Universității clujene.

„Suntem, cum ne defineşte legea, cel mai înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării, dar totodată trebuie să fim şi înţeleptul ei sfetnic, nefiind implicaţi politic, având singura datorie de a veghea şi de a atrage atenţia atunci când apar probleme care îngrijorează şi tulbură societatea şi mai ales riscă să pună în primejdie nu numai construcţiile noastre de azi, ci şi cele ale viitorului”, a spus Acad. Dan Berindei.

 „Eminescu nu are nevoie nici de elogii şi nici de laude pentru că el însuşi prin sine este elogiul şi lauda poporului român”, a spus Acad. Ion Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

La final a fost prezentat volumul cu numărul 150 din colecția „Opere fundamentale”: „Mihai Eminescu - Poezii”, ediția Perpessicius, 2013. Tot acum au fost prezentate și noile timbre dedicate de Romfilatelia Zilei Culturii Naționale. Evenimentul s-a încheiat cu un recital susținut de actorul Dorel Vișan.

Sursa: www.basilica.ro