

„Postul Sfintelor Paști este considerat o primăvară duhovnicească, a sufletului, o înnoire spirituală și de aceea coincide cu primăvara calendaristică”, a spus Patriarhul României luni seară la prima dintre slujbele dedicate Canonului Mare al Sfântului Andrei Criteanul.
Preafericirea Sa a subliniat că semnificația postului care începe este legată de înnoirea duhovnicească și eliberarea de trecutul păcătos, prin pocăință.
Însă „nu un simplu regret mântuiește pe om, ci pocăința care este o cerere continuă de căință și de iertare a păcatelor, dar și o schimbare în felul de a gândi, de a vorbi și de a viețui”.
Postul, primul examen picat
În continuare, Patriarhul Daniel a subliniat că postul are origine edenică și a detaliat de ce l-a instituit Dumnezeu pentru Adam și Eva.
„Dumnezeu a interzis gustarea din pomul cunoștinței binelui și răului pentru că încă nu erau suficient de pregătiți. Cunoașterea se făcea în etape, ca și creșterea lor duhovnicească”.
„Primul moment de încercare a primilor oameni a fost acesta de a alege între Dăruitor și darurile Sale. I-a pus în fața unui examen de maturitate, de fidelitate”, a explicat Părintele Patriarh.
„Dacă ar fi trecut acest examen”, a continuat Patriarhul, „și dacă ar fi înțeles că e mai importantă ascultarea de Dumnezeu Dăruitorul decât darurile oferite de El, atunci Adam și Eva ar fi crescut duhovnicește”.
Ei au fost însă înșelați de sfatul viclean venit de la șarpe, care era însuși diavolul.
„De aceea, într-un fel, Dumnezeu a arătat mai târziu milostivire față de oameni, tocmai pentru că omul nu a căzut în neascultare din proprie inițiativă, ci pentru că a fost sfătuit greșit, în mod viclean”.
Postul, o luptă
„Dorința de a fi ca Dumnezeu nu este un păcat în sine”, a precizat Patriarhul Daniel citându-l pe Sf. Maxim Mărturisitorul. „Este un păcat atunci când omul dorește să fie ca Dumnezeu fără Dumnezeu și împotriva Lui. așa cum a făcut Lucifer”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că este necesar să știm aceste lucruri pentru a înțelege că „postul nu este un simplu exercițiu de igienă și de estetică”.
„Postul este o școală de luptă duhovnicească, o luptă de despătimire, de eliberare treptată din patimile egoiste pentru a dobândi iubirea smerită și milostivă care se află în Iisus Hristos, Cel care s-a făcut ascultător până la moarte pe cruce ca să vindece neascultarea protopărinților Adam și Eva”.
Această luptă duhovnicească o învățăm tot de la Mântuitorul care a respins ispitirile diavolului după postul de patruzeci de zile, în pustie.
Postul, semn al iubirii
„Postul este semnul iubirii credincioșilor ortodocși față de Dumnezeu”, a adăugat Preafericirea Sa: „arătăm că ascultarea de Dumnezeu și comuniunea cu El în rugăciune este mai importantă decât consumarea darurilor date de Dumnezeu pentru hrana trupului”.
În partea a doua a cuvântului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre însemnătatea Rugăciunii Sfântului Efrem Sirul, pe care părintele Petroniu Tănase o numea „epicleza” Liturghiei darurilor înainte sfințite.
„Această rugăciune, zice părintele Petroniu Tănase, este epicleza liturghiei pocăinței, care nu este o invocare a Duhului Sfânt asupra pâinii și vinului, ci asupra persoanei care se pocăiește. Și schimbarea nu este a pâinii în Trupul Domnului și a vinului în Sângele Domnului, ci schimbarea omului păcătos în omul virtuos, prin iertarea păcatelor ca urmare a pocăinței și prin împărtășirea cu Hristos prin rugăciune și prin Sfânta Taină a Euharistiei”.
Patriarhul Daniel a oficiat luni seară prima parte din Canonul Sfântului Andrei Criteanul, la Paraclisul „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Reședința Patriarhală. Canonul Mare se citește fragmentat în primele patru zile din Postul Paștilor, în cadrul Pavecerniței Mari, și integral, miercuri, în săptămâna a cincea.
La slujba de luni seară, Patriarhul Daniel a purtat rasă de culoare neagră. Patriarhul României poartă haine clericale de culoare albă ca expresie a permanentei canonicități a Bisericii Ortodoxe Române. În mod excepţional însă, se îmbracă în veșminte de culoare neagră în prima săptămână a Postului Mare, în Săptămâna Pătimirilor, la Prohodul Domnului, simbolizând o stare de pocăinţă profundă.
Din aceeași categorie


